Focul Sfânt care va fi adus la Suceava, una din marile minuni ale Bisericii Ortodoxe

Sărbătoarea Paștelui în Bucovina va fi, în acest an, un eveniment unic în România deoarece este pentru prima dată când în țara noastră se aduce pentru Înviere Lumina sau Focul Sfânt de la Ierusalim. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat că, în Sâmbăta Mare, o delegație formată din doi preoți și un laic, va ajunge pe aeroportul din Suceava în Sâmbăta Mare, în jurul orei 18.00, cu Lumina de la Ierusalim. Focul Sfânt, numit și Lumina Harică, este considerat una dintre cele mai mari minuni ale Bisericii Ortodoxe. Are loc la Ierusalim, în fiecare sâmbătă a Paștelui Ortodox, în același mod și în același loc. Nu este cunoscută nici o altă minune care să se întâmple cu atâta regularitate și pe o perioadă atât de îndelungată de timp, fiind menționată în cărți biblice datate din secolul VIII, e. n. Locul unde apare Lumina Harică este considerat mormântul lui Hristos.
La Ierusalim, ritualul Paștelui Ortodox este respectat cu rigurozitate. Sfântul Mormânt este controlat din noaptea Vinerii Mari, de polițiști civili necreștini – un arab, un turc și unul din partea statului Israel. Ei verifică toate obiectele din interior să nu aibă vreo sursă de foc, verifică lespedea și îl controlează corporal pe arhiereul grec care răspândește vată pe Mormântul Sfânt.
Se sting toate luminile, se sigilează ușa Sfântului Mormânt și gardienii rămân de pază, până când se aprinde Lumina Sfântă. Procesiunea pentru Vecernia Sâmbetei Mari se formează la sediul Patriarhiei Ortodoxe, iar la ora 9 dimineața pornește spre Biserica Sfântului Mormânt, se face înconjurul bisericii de trei ori, apoi patriarhul cu toți slujitorii se retrag în altarul bisericii ortodoxe de vizavi și stau în așteptare.
Flacăra de la Sfântul Mormânt nu frige La ora 12.00, patriarhul este condus în fața Sfântului Mormânt, unde este controlat peste tot de polițiști necreștini, în prezența reprezentanților oficiali armeni, catolici și copți, să nu aibă vreo sursă de foc. Apoi patriarhul desigilează ușa Sfântului Mormânt și intră în prima încăpere, însoțit de un arab musulman. Acesta rămâne aici și supraveghează, în timp ce patriarhul intră în a doua încăpere și îngenunchează în fața lespezii Sfântului Mormânt. Se sting toate lumânările, candelele și luminile și în biserică se pogoară tăcerea. După 15-20 de minute de rugăciune, în biserică apare o lumină puternică, precum o scânteie de fulger, coborând în zig-zag din cupola mare a bisericii. Scânteia vine deasupra Capelei Sfântului Mormânt, ca un glob de lumină ce se sfărâmă în mici bucăți, apoi intră înăuntru ca o rază subțire de foc, coboară pe lespedea Mormântului și aprinde vata răspândită deasupra.
Patriarhul adună cu mâinile vata aprinsă de o flacără galben-verzuie, care timp de câteva minute nu frige. Apoi pune vata aprinsă în două cupe de aur și iese în prima încăpere. Aici, în prezența musulmanului, aprinde două buchete mari de câte 33 de lumânări, cât anii pe care îi avea Iisus, iar cupele le dă afară, pe două ferestre mici, la doi diaconi ortodocși.
Aceștia duc o cupă la Sfântul Altar, iar pe a doua la Biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena, de la Patriarhie. Apoi patriarhul iese în fața Sfântului Mormânt, cu cele două făclii aprinse și strigă de trei ori: „Veniți de luați Lumina!” De la patriarh iau atunci Lumină și catolicii, armenii și copții, ducând-o în altarele lor, unde o păstrează tot anul. La două ore după miezul nopții Liturghia Învierii ia sfârșit.