Focarul de scarlatină izbucnit în județ, departe de a fi stins

Zeci de cazuri de scarlatină confirmate și multe altele nedeclarate în grădinițele și școlile din județ, de la debutul noului an școlar. Acesta este bilanțul provizoriu al focarului de scarlatină izbucnit în colectivitățile de copii, un focar departe de a fi stins, având în vedere caracterul sezonier al bolii, care apare cu preponderență în perioadele mai reci ale anului, respectiv toamna, iarna și la începutul primăverii.
Dr. Olga Sturdza, de la Centrul de diagnostic și tratament cu profil de boli infecțioase, care funcționează în regim privat pe strada Tineretului din cartierul Burdujeni, atrage atenția asupra gravității acestei afecțiuni și a importanței pe care o reprezintă internarea în spital în vederea efectuării tratamentului.
Potrivit medicului, scarlatina este o boală acută infecțioasă eruptivă dată de streptococul beta hemolitic de grupa A.
Clinic, afecțiunea se caracterizează prin febră, angină (inflamarea gâtului) și o erupție specifică pe piele, denumită exantem. Boala se transmite pe cale aeriană și este mai frecventă la copiii cu vârste între 5 și 15 ani.
Scarlatina apare mai des în anotimpurile reci, sporadic sau sub formă de mici epidemii în colectivități. Receptivitatea la boală este redusă sub vârsta de 3 ani, scarlatina apărând excepțional sub vârsta de 1 an și foarte rar peste 50 ani. Incubația bolii este de 3-6 zile cu limite între 1-10 zile.
Simptome
Debutul este brusc, cu febră înaltă (39-40 grade Celsius), frisoane, dureri faringiene și abdominale, vărsături, dureri de cap. Faringele și amigdalele sunt intens congestive sau cu depozite pultacee (acoperite de un exsudat alb), limba este roșie și umflată, acoperită cu depozit alb-cenușiu.
După 12-48 ore apare o erupție, inițial pe torace și la rădăcina membrelor, care se generalizează în 1-2 zile, dar respectând fața, palmele și tălpile picioarelor. Erupția este micropapuloasă (cu bubițe mici și roșii), aspră, ușor pruriginoasă (caracterizată prin mâncărimi ale pielii). Fața bolnavului apare ca și cum ar fi pălmuită, cu obrajii congestivi, contrastând cu paloarea din jurul gurii și a nasului.
“Exantemul este reprezentat de o angină eritematoasă, «în flacără», sau pultacee, însoțită de adenopatii submandibulare. Ciclul lingual cuprinde modificările aspectului limbii, care inițial este saburală, cu marginile și vârful roșii, apoi descuamată de la periferie la centru, pentru a deveni complet roșie în a șasea zi de boală. Papilele linguale proemină – limba «zmeurie», iar ulterior limba se reepitelizează devenind roșie-închis și lucioasă – «limba de pisică». Aspectul limbii permite aprecierea numărului zilelor de boală în scarlatină”, arată specialistul sucevean.
Complicații
Dr. Olga Sturdza subliniază că, netratată, scarlatina duce la descuamarea tegumentelor, mai des la degete, palme, tălpile picioarelor, unde pielea se desprinde practic în fâșii (așa numitele lambouri).
Complicațiile toxice apar precoce și acompaniază scarlatina în primele zile de boală: nefrita toxică, arterita toxică, șocul toxic, encefalita toxică (cu convulsii și comă), miocardita toxică, hepatita toxică (cu icter) și suprarenalita. Complicațiile septice pot fi de vecinătate, respectiv adenite, mastoidite, rinite, otite, sinuzite, laringite și la distanță – meningite, septicemii.
Complicațiile imunologice sunt tardive și constau în reumatism articular acut, glomerulonefrită difuză acută, eritemul nodos, coree Sydenham, apărând cel mai frecvent între a 15-a și a 25-a zi de boală.
Diagnosticul se bazează pe date clinice, epidemiologice și de laborator.
Prognosticul este favorabil, iar complicațiile sunt rare la cei tratați, adaugă dr. Olga Sturdza, cu precizarea că pacientul cu scarlatină se izolează obligatoriu în spital (boală cu declarare obligatorie).
Tratament
În ceea ce privește tratamentul, specialistul sucevean spune că penicilina este antibioticul de elecție, acesta fiind administrat sub formă injectabilă – Penicilină G în doză de 800.000-4 UI / zi, în funcție de vârstă, timp de 6 zile, sau sub formă orală – Penicilina V timp de 10 zile.
Tratamentul se încheie cu o doză de Moldamin de 600.000 UI la copil sau 1.200.000 UI la adult, doză repetată în a 14-a zi și a 21- zi de boală.
Bolnavii alergici la penicilină se vor trata cu Eritromicină 30-50 mg/KgC/zi, Clindamicină sau Cefadroxil timp de 10 zile.
Tratamentul simptomatic constă în antitermice, gargară cu mușețel.
Contacții bolnavilor de scarlatină sunt tratați cu Penicilina V, iar cei alergici la penicilină cu un Macrolid (Eritromicină, Claritromicină) timp de 8 zile.
„Dispensarizarea convalescenților de scarlatină este obligatorie timp de trei săptămâni, pentru depistarea la timp a apariției sindroamelor poststreptococice. Este obligatoriu examenul de urină săptămânal și controlul culturii faringiene pentru streptococ beta-hemolitic din grupa A la persoanele cu risc. Examenul clinic va privi articulațiile, auscultația cordului, tensiunea arterială, decelarea edemelor, ca și cercetarea reactanților de fază acută la suspiciunea de reumatism articular acut”, încheie dr. Olga Sturdza.