Strategia de consolidare a finanțelor publice prin reducerea cheltuielilor, asumată de autorități pentru 2010, prezintă riscuri semnificative, având în vedere dificultățile întâmpinate în trecut la aplicarea reformelor dificile, mai ales în zone precum salarizarea din sistemul public și pensiile.
„Mai multe dintre remediile fiscale propuse de autorități – precum reducerea personalului din sectorul public și controlul mai strâns al cheltuielilor curente atât în cazul guvernului central, cât și la nivelul entităților descentralizate – s-ar putea dovedi dificile din punct de vedere politic. Relansarea lentă a producției și creșterea șomajului ar putea de asemenea intensifica tensiunile sociale, amplificând riscul apariției unei reacții antagonice a populației față de ajustările fiscale”, se arată într-un raport al FMI privind acordul stand-by cu România.
Sectorul bancar continuă să fie un factor de vulnerabilitate, din cauza creșterii continue a creditelor neperformante, care apasă pe capital și lichiditate și descurajează băncile de la reluarea creditării economiei reale, notează Fondul.
FMI face referire în raport și la deficiențele legii salarizării unitare.
„Deși s-au înregistrat progrese în privința reformelor structurale, autoritățile trebuie să abordeze deficiențele legii salarizării unitare printr-o legislație ulterioară de implementare, dar și să urmărească îndeaproape progresul legii răspunderii fiscale și al reformei pensiilor”, se spune în document.
Fondul Monetar Internațional remarcă totodată îmbunătățirea condițiilor economice globale și stabilizarea situației politice din România.
Pentru a atinge obiectivul de deficit bugetar convenit cu FMI pentru acest an, Guvernul trebuie să aplice ajustări fiscale în cuantum echivalent cu 2,5% din PIB, majoritatea pe partea de cheltuieli publice.
Printre măsurile luate în calcul sau deja introduse de Guvern în vederea reducerii cheltuielilor bugetare se numără înghețarea salariilor din sectorul public, reducerea personalului bugetar și înghețarea pensiilor.
