Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% este o măsură temporară, valabilă până la 31 decembrie, astfel că Guvernul va trebui să găsească soluțiile juridice pentru a nu fi obligat de Curtea Constituțională să readucă de la 1 ianuarie toate veniturile la nivelul anterior scăderii.
Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că mai mulți reprezentanți ai partidelor politice au ridicat această problemă în discuțiile cu reprezentanții FMI, care sunt îngrijorați la rândul lor că, dacă va fi luată o astfel de decizie de către Curtea Constituțională, țintele fiscale stabilite pentru anul viitor nu vor mai fi atinse sau vor fi adoptate noi măsuri de austeritate, pentru a compensa cheltuielile suplimentare.
Curtea Constituțională a dat aviz de constituționalitate pe tăierea salariilor bugetarilor cu 25% pentru o perioadă temporară, până la 1 ianuarie, fiind invocată starea de urgență prevăzută la articolul 53 din Constituție, iar dacă prin legea salarizării unitare mai multe categorii de salarii nu revin la nivelul anterior scăderii, noua lege ar putea fi considerată neconstituțională.
Mai mult, în cazul în care salariul minim va fi majorat, vor fi efectuate reduceri suplimentare la anumite categorii de venituri, pentru a rămâne în anvelopa cheltuielilor salariale stabilite cu FMI, iar în acest caz, Curtea Constituționaă ar putea declara neconstituțională inclusiv legea unitară a salarizării, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie.
Șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a afirmat luni că „ar putea fi loc” pentru o creștere a salariului minim, dar o astfel de decizie trebuie analizată cu atenție, pentru că o majorare prea mare ar avea efecte negative.
Ulterior, surse participante la discuțiile cu Fondul au afirmat pentru MEDIAFAX că FMI a transmis Guvernului că nu poate accepta pentru anul viitor o majorare a salariului minim pe economie mai mare de 650 lei, sub nivelul de minim 700 lei avansat în discuții de reprezentanții Executivului.
Guvernul s-a angajat față de FMI că legislația de implementare a legii de salarizare unitară va include mai puține sporuri, va introduce un sistem prin care salariile bugetarilor vor fi corelate cu cele din privat și vor fi legate de responsabilitățile angajatului la locul de muncă și de calificare.
Legea va introduce o limită de 30% a cheltuielilor de personal, altele decât cele cu salariile față de totalul cheltuielilor de personal, și va limita sporurile individuale pentru personalul civil, plățile de „stimulente” urmând să fie tratate ca sporuri.
Totodată, Executivul și-a asumat în negocierile cu Fondul reducerea numărului de personal din sectorul public, până la începutul anului viitor, la 1,29 milioane de salariați, ceea ce reprezintă disponibilizarea a 70.000 de bugetari, și să limiteze fondul de salarii în 2011 la 39 miliarde lei.
Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6,8% din PIB în acest an la 4,4% în 2011.
O misiune a FMI este prezentă începând din 20 octombrie, la București, pentru evaluarea acordului în derulare și începerea discuțiilor preliminare cu autoritățile române pentru încheierea unei noi înțelegeri. Vizita delegației FMI se va încheia pe 1 noiembrie.
