Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc solicită Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Florian Cormoș, fost comandant al Coloniei de muncă Cernavodă, pentru genocid, acesta fiind al treilea torționar pentru care IICCMER sesizează procurorii, informează Mediafax.
„Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a solicitat astăzi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. Căpitanul în rezervă Florian Cormoș, astăzi 87 de ani, a săvârșit, din punctul de vedere al Institutului, infracțiuni contra umanității, în legătură cu persoanele internate administrativ și condamnații aflați în exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute și sancționate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j”, a declarat marți, președintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru.
El a precizat că acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, și Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.
Căpitanul în rezervă Florian Cormoș a deținut funcția de comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953.
Andrei Muraru a precizat că IICCMER are dovezi clare că Florian Cormoș a impus un regim de exterminare al celor internați administrativ și al condamnaților aflați în executarea pedepselor privative de libertate, în cele patru luni în care a condus Colonia de muncă de la Cernavodă fiind înregistrate 115 decese.
De asemenea, în timpul în care Florian Cormoș a condus Colonia de muncă a fost întregistrat și un număr mare de infirmități permanente.
În aprilie 2013, IICCMER a anunțat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor și adreselor exacte ale persoanelor în cauză.
Pe 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale împotriva lui Alexandru Vișinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, pentru omor deosebit de grav.
În 3 septembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justitie a dispus începerea urmăririi penale față de locotenent colonelul în rezervă Alexandru Vișinescu, pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deținuții politici la rele tratamente, bătăi și alte violențe, i-a lipsit de hrană, medicamente și asistență medicală.
Reprezentanții IICCMER arătau că în perioada 1956-1963, la Râmnicu Sărat au murit 12 deținuți politici, printre care Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcințeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu și Mihail Romniceanu, decesele fiind cauzate de colaps cardio-vascular, insuficiență circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecțiuni ale aparatului digestiv, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriției.
Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanței supreme începerea urmării penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonelul în rezervă Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid.
În 24 octombrie 2013, Parchetul instanței supreme a anunțat că a dispus începerea urmăririi penale față de Ioan Ficior, pentru genocid, constând în aceea că, în virtutea funcțiilor de comandant și locțiitor de comandant, deținute în perioada 1958-1963, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva deținuților politici aflați în Colonia de muncă Periprava.
Procurorii au arătat că, din cauza condițiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condițiilor elementare de trai, neasigurarea condițiilor medicale necesare deținuților bolnavi) și a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar și pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 și 1963, când la conducera unității a fost Ioan Ficior.
Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigațiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime și abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcția de locțiitor pentru pază și regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla.
„Alte persoane care au deținut funcții de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiție în perioada următoare”, a precizat IICCMER.
