Vineri, 29 decembrie, la Vatra Dornei s-a desfășurat a XXII-a ediție a Festivalului de datini și obiceiuri tradiționale de iarnă “Porniți plugul Feți Frumoși”, organizat de Primăria municipiului Vatra Dornei, împreună cu Fundația Culturală „Dorna Dorului” și Casa de Cultură „Platon Pardău”.
Festivalul a reunit peste 20 de ansambluri, grupuri de colindători și formații de urători din județele Suceava, Botoșani, Bacău, Bistrița-Năsăud, Iași, Maramureș, Neamț, Olt, la care s-au alăturat buciumași, călăreți și urători din comunele din zona Dornelor.
Primii care au apărut în fața primăriei au fost buciumașii de la Mănăstirea Humorului, Caii Bucovinei, cu cele mai frumoase 10 exemplare de armăsar din Bazinul Dornelor, trăsura lui Moș Crăciun, trasă tot de doi dintre caii din Asociația Caii Bucovinei.
Sunet de bucium, pocnet de bice și clinchet de zurgălăi în deschiderea festivalului
Minorica Dranca, directoarea Muzeului de Etnografie Vatra Dornei, consultant artistic la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bucovina, ne-a spus: „Buciumatul este un mod de a anunța marile sărbători, marile evenimente ale comunității sau ale familiei, fie ele de bucurie sau tragice. De această dată buciumașii din Mănăstirea Humorului, miez al tradiției bucovinene, anunță schimbarea anului. Așa se aude buciumul și la stână, așa se auzea altă dată la oaste, așa se aude acum, în deschiderea unei sărbători dragi orașului Vatra Dornei.
Pocnetele din bici, zurgălăii și întregul alai răsunător sunt menite din punct de vedere mitologic să alunge duhurile rele, să alunge tot ceea ce din punct de vedere negativ a marcat anul care a trecut. Pentru că anul care vine îl dorim mai bun, mai îmbelșugat, nu putea ca din alai să nu facă parte simbolul belșugului, boii cu bradul împodobit cu lână pe jug, însoțiți de copiii preotului Valentin Ștefănel și plugul lui Toader Candrea, un personaj tradițional, parcă rupt din poveste, care vine de departe în fiecare an pentru a onora sărbătorile de iarnă la Vatra Dornei”.
După trecerea călăreților și a lui Moș Crăciun, căruia autoritățile locale i-au cerut zăpadă, au venit „Anul Vechi” și „Anul Nou”, urmați de copiii de la Grupul “Pui de răzeși” al Școlii Gimnaziale Nr. 4 Vatra Dornei și Ansamblul „Dorna Dorului”, coordonat de Dumitru Candrea, directorul Fundației Culturale „Dorna Dorului”, coorganizatorul Festivalului „Porniți Plugul Feți Frumoși”. Din spectacolul celor două formații nu au lipsit colindele, plugușorul și buhaiul, sorcova, jocurile cu măști, capre, urși, cerbi.
Grupuri de urători din zona Moldovei, dar și din Maramureș și Oltenia
Din inima Maramureșului voievodal, grupul „Cosăul” din Budești a venit înveșmântat în straie tradiționale „care îi nominalizează și îi fac absolut originali”, care au anticipat ceea ce se va întâmpla după Anul Nou, prezentând obiceiuri de Bobotează specifice Văii Cosăului. Tot din vecini, din Bistrița, grupul de colindătoare din Ansamblul „Valea Bârgăului” a fost așteptat cu dragoste și nerăbdare. Cei care i-au văzut pe reprezentanții comunei sucevene Bogdănești, localitate cu nume voievodal, au crezut că la Vatra Dornei au ajuns oștenii de pe vremea descălecătorilor Bogdan și Dragoș, Grupul „Bogdana” fiind considerat de etnograful Minorica Dranca „un adevărat vârf cultural al României și al Bucovinei”. Și la Stroiești în costumul popular și în tot ceea ce înseamnă folclor și tradiție există un aer voievodal, există un împrumut din strălucirea Cetății de Scaun a Sucevei, iar „costumul este mai strălucitor”, tradițiile și obiceiurile prezentate de membrii Ansamblului „Stânjenelul” au o pondere emoțională aparte.
Membrii Ansamblului „Brădulețul” de la Vorona, Botoșani, au fost considerați „rudele de la Botoșani care de 22 de ani sunt alături de dorneni și îmbogățesc din punct de vedere folcloric și cultural festivalul de la Vatra Dornei”. Din festival nu au lipsit urături și obiceiuri după datina străbună din județul Suceava oferite de colindătorii din Dolheștii Mici, de la Ansamblul „Bistrițeanca” din Crucea, „Căiuții de la Hânțești”, Ansamblul „Plaiurile Dornelor” Vatra Dornei, alaiul de urători de la Ostra și „Capra de la Mălini”. Datinile și obiceiurile oltenești, din care nu puteau lipsi călușarii, au fost prezentate de Ansamblul „Brâulețul” din Pârșcoveni, județul Olt.
Capre, căiuți și colindători din comunele Hudești – Botoșani, Miroslovești – județul Iași, Ansamblul “Măgureanu” din Măgura Ilvei – județul Bistrița-Năsăud, Ansamblul “Izvoarele Borcutului” din Borca, județul Neamț, și ansamblurile “Poienița” din Sângeorz Băi și “Izvorul Șomeșului” din Bistrița au adus în orașul stațiune tradițiile și obiceiurile de iarnă din zonele etnofolclorice pe care le-au reprezentant cu cinste.
Jocul Ursului este un obicei popular străvechi de iarnă practicat și astăzi de români. Coregrafia cea mai spectaculoasă și mai complexă a jocului este întâlnită în localitățile din Moldova. Costumul de “urs” și măștile sunt realizate cu multă ingeniozitate, impresionând prin diversitatea tipologică și plastică. De asemenea și celelalte elemente caracteristice: de recuzită, textile, melodiile și dansul, sunt bogate și variate.
Jocul Ursului, bine reprezentat
Cea mai autentică și valoroasă formă de practicare a obiceiului Jocul Ursului s-a păstrat în județul Bacău, pe Valea Trotușului, ca o reprezentare simbolică a fertilității și fecundității asociate reînvierii ciclice a naturii. Ca și în anii trecuți, urșii din Comănești au impresionat prin costume, realizate dint-o blană naturală de urs, cu cap cu tot. Blana este îmbrăcată și jucată de tineri, băieți și fete, conduși de un “ursar”.
Din festivalul de la Dorna nu puteau lipsi prieteni dragi, membrii Ansamblului “Dor străbun” din Bilca și Ansamblul folcloric “Coșnencuța” din Coșna.
Fiecare formație participantă a primit din partea organizatorilor (Primăria și Consiliul Local Vatra Dornei și Fundația „Dorna Dorului”) diploma și trofeul festivalului. Ele au fost înmânate de prefectul județului, Mirela Adomnicăi, ÎPS Teodosie – Arhiepiscopul Tomisului, primarul Ilie Boncheș, viceprimarul Marius Rîpan, consilieri locali și județeni.
„Chiar dacă natura nu a fost alături de noi, lipsind zăpada, astăzi la Vatra Dornei avem cele mai frumoase spectacole și tradiții românești din perioada sărbătorilor de iarnă. Tradițiile legate de Crăciun și Anul Nou aduc în atenție simboluri vechi de sute de ani, care, din fericire, nu s-au pierdut, chiar dacă nu mai au aceeași importanță. Este meritul celor care se implică, fie că e vorba de coordonatori de ansambluri folclorice sau membrii grupurilor formate din oameni simpli, cu talent, că reușesc să transmită de la o generație la alta obiceiurile din perioada sărbătorilor de iarnă”, a spus primarul Ilie Boncheș.
