Un fermier aflat la doi pași de municipiul Suceava, în apropiere de Ițcani, a demonstrat că acest tip de activitate poate fi una profitabilă. Cu două condiții: să muncești cu pasiune și să combini activitatea vegetală cu cea zootehnică.
În urmă cu 20 de ani, Mihai Alexa Flutur, un inginer zootehnist plin de elanul tinereții, a pus pe picioare o mică afacere de familie. A luat în arendă 25 de hectare de teren și a început să crească 10 junici. Seriozitatea i-a fost răsplătită, astfel încât an de an afacerea s-a dezvoltat, ajungând acum să aibă 60 de animale (vaci de lapte, tineret și tăurași la îngrășat), iar terenul pe care-l muncește este de 110 hectare, mare parte din el fiind luat în arendă.
A ales această activitate mixtă pentru a-și asigura independența, iar anii care s-au scurs i-au dat dreptate.
„Partea vegetală este astfel structurată încât asigură aproape în întregime hrana animalelor. Ceea ce rămâne în plus vând pe piață, iar banii îi reinvestesc în fermă”, a explicat Mihai Flutur.
Un circuit complet care se termină la dozatoarele de lapte
Practic, ceea ce se petrece în ferma lui Mihai Flutur este un circuit care pleacă de pe câmp și se termină direct în dozatoarele de lapte pe care le-a montat în diferite zone ale municipiului Suceava.
Aproape jumătate din suprafața pe care o lucrează inginerul zootehnist Flutur este cultivată cu porumb, iar alte culturi extrem de importante pentru asigurarea furajelor animalelor sunt lucerna, grâul și triticalele. Practic, acestea sunt baza pentru furajele cu care sunt crescute cele 60 de vaci din rasa Holstein pe care fermierul le-a cumpărat de-a lungul timpului.
Iar vacile pe care le crește, 25 la număr, îi asigură zilnic o producție medie de circa 500 de litri.
„Am decis să vând laptele direct pe piață și să nu-l prelucrez, pentru că asta ar fi însemnat o activitate suplimentară și alți oameni. Am cumpărat cinci dozatoare de lapte din Elveția pe care le-am amplasat în mai multe zone ale orașului (două în Burdujeni, unul la Piața Mică, unul în Ițcani și altul pe Mărășești), unde laptele este păstrat în condiții de igienă și siguranță la o temperatură medie de 2 grade Celsius, iar fiecare om care dorește poate cumpăra ce cantitate dorește, de la câteva sute de grame până la zeci de litri”, a arătat Mihai Flutur.
A ieftinit laptele cu 50 de bani/litru
Chiar dacă prețurile la lucrările agricole au crescut prin scumpirea motorinei, în primăvara acestui an fermierul a decis să scadă prețul de vânzare al laptelui. Astfel, de la 3 lei/litru, acesta a ajuns acum la 2,5 lei/litru, o ieftinire pe care Mihai Flutur se gândește să o prelungească și pentru perioada rece.
„Eu cred că este un mare avantaj pentru oameni să cumpere lapte proaspăt, și spun asta pentru că dozatoarele sunt spălate și reumplute în fiecare seară, iar laptele este păstrat în condiții optime. Firește, am avut și probleme cu dozatoarele, venite în special de la concurență, de la oamenii care vând laptele în sticle de plastic. Am avut și dozatoare sparte, cele mai multe în Burdujeni, dar mai mult a fost deranjul pentru că sumele de bani care se adună nu sunt prea mari”, a mărturisit Mihai Flutur.
Chiar și cu ieftinirea de 50 de bani pe litru, cantitatea de lapte vândută nu a crescut semnificativ. În plus, vânzările fluctuează în funcție de anotimp, posturi religioase și zona unde sunt amplasate dozatoarele.
Ciclul fermei lui Mihai Flutur se închide nu doar prin comercializarea laptelui, ci și prin vânzarea tăurașilor care sunt crescuți special pentru așa ceva. Una peste alta, este o activitate care nu te lasă să mori de foame, dar care necesită un volum imens de muncă.
Supraproducția agricolă, un blestem
Dacă unii se bucură în anii când producția este foarte bună, Mihai Flutur spune că situația este exact invers.
De exemplu, în acest an, toată Europa „geme” de cartofi, o cultură care se regăsește pe 12 hectare din terenurile lucrate de Mihai Flutur.
„Această supraproducție din Europa și din România este un adevărat blestem. Din Olanda se vinde tona de cartofi cu 12 euro, astfel încât suntem nevoiți să vindem kilogramul de cartof cu 35 de bani. Un preț ridicol, cu care falimentezi pur și simplu. Cu acești bani nu pot acoperi nici măcar cheltuielile, d-apoi să mai ies și pe profit. Spre exemplu, în 2013 producția a fost undeva la jumătate față de acest an, dar prețul de vânzare era de 1,3 lei/kg, ceea ce e cu totul și cu totul altceva”, a subliniat Mihai Flutur.
Crede că fermierii trebuie susținuți mult mai mult de stat
Fermierul care își cultivă terenurile și își crește animalele la ieșirea din municipiul Suceava, în Ițcani, crede că acest gen de activitate trebuie susținut mult mai mult de stat.
Una din dureri este legată de nivelul subvențiilor acordate. Dacă în Uniunea Europeană fermierii primesc în medie câte 350 euro/ha și cam tot atât pentru animale, în România, în partea de șes, subvenția este de 130-140 de euro, atât pe partea vegetală cât și în domeniul zootehnic.
„Cum putem noi concura cu cei din Uniunea Europeană în aceste condiții? Din punctul meu de vedere ar trebui implementate politici de protejare a fermierilor pentru că altfel aceștia vor dispărea. De suferit vor avea consumatorii, care vor plăti prețuri mai mari pentru aceleași produse. De exemplu, prețul grâului era acum 7 ani de 65 de bani/kg, iar acum a rămas neschimbat. Asta în condițiile în care motorina, pesticidele, îngrășămintele și toate celelalte s-au scumpit în această perioadă. În schimb, prețul pâinii a crescut, iar asta se reflectă direct în buzunarele oamenilor”, a menționat Mihai Flutur.
A donat 7 tone de ceapă pentru căminele de copii și bătrâni
În condițiile actualei supraproducții, Mihai Flutur a luat decizia de a dona o parte din produsele recoltate de pe terenurile pe care le muncește. Astfel, la căminele de copii și bătrâni vor ajunge 7 tone de ceapă, iar discuții există și pentru o anumită cantitate de cartofi care ar urma să ajungă în aceste centre.
Lucrează terenul cu propriile utilaje
Un alt lucru care face din ferma lui Mihai Flutur una cu un bilanț pozitiv este acela că aproape toate lucrările sunt executate în regie proprie. În acest sens, de-a lungul timpului, fermierul și-a cumpărat utilaje, de la combine pentru recoltat cartofii, la tractoare, semănători, pluguri sau balotiere.
