Federația „Alma Mater”: Asumarea răspunderii pe legile educației și salarizării, neconstituțională

Federația „Alma Mater” consideră deciziile coaliției de guvernământ referitoare la adoptarea Legii educației naționale și a Legii salarizării unitare prin asumarea răspunderii, ca fiind neconstituționale, generatoare de noi tensiuni interpartinice și sociale. Adoptarea formei Legii Educației Naționale, rezultată în urma discuțiilor din Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților, cu mimarea dialogului social, va reprezenta o gravă eroare, cu efecte ireparabile pentru învățământul românesc, susțin sindicaliștii într-un comunicat remis, marți seara. „Întrucât, anul școlar/universitar este în desfășurare, Federația «Alma Mater» nu înțelege graba deosebită manifestată de coaliția de guvernământ, pentru adoptarea acestei legi organice de mare importanță pentru viitorul educației românești”, se arată în comunicat. Sindicaliștii reamintesc comunităților academice și opiniei publice, că în actuala formă a Legii Educației Naționale nu au fost rezolvate probleme fundamentale, ca afectarea dramatică a autonomiei universitare, dictatul prin care se impune o metodologie riscantă pentru alegerea conducerii universităților, puterea discreționară acordată rectorului, lipsa viziunii în ceea ce privește creșterea și menținerea performanțelor academice, prin pensionarea forțată a personalului didactic cu rezultate științifice deosebite. De asemenea, sindicaliștii sunt nemulțumiți de tratarea neunitară a învățământului universitar de stat și a celui particular, de minimizarea rolului partenerilor de dialog social, în luarea deciziilor din universități și din întregul sistem educațional. Adoptarea formei din acest moment a Legii Salarizării Unitare acutizează nemulțumirile personalului din învățământ, prin poziționarea necorespunzătoare a acestuia în grila de salarizare (în treimea inferioară a grilei), dispariția sporului de doctorat, adoptarea unei grile de salarizare care nu ține seama de criterii de performanță, stabilirea salariului minim de 640 de lei și nu a celui de 705 lei prevăzut în Legea 330/2009. Pentru toate aceste probleme sunt necesare corecturi semnificative în ambele proiecte de legi, susțin sindicaliștii „Alma Mater”. „Tema educației nu trebuie politizată. Federația apreciază că este absolut necesar consensul pentru a rezulta o lege a educației care să dea stabilitate și predictibilitate sistemului de învățământ, care să asigure o dezvoltare durabilă a României”, potrivit sursei citate. În aceste condiții, sindicaliștii cer factorilor politici decizionali să finalizeze în scurt timp analiza proiectului Legii Educației Naționale în Comisia de Învățământ a Senatului și votarea acestuia în Parlament, conform procedurii de adoptare a unei legi organice și să realizeze o grilă de salarizare echitabilă pentru personalul din învățământ, corespunzătoare criteriilor de pregătire și performanță ale acestuia și votarea Legii Salarizării Unitare în Parlament. De asemenea, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) cerea adoptarea Legii educației în Parlament, susținând că asumarea răspunderii de către Guvern pentru acest act normativ este ilegală, reamintind Executivului că Legea educației, de maximă importanță pentru România, este o lege organică și nu poate fi adoptată prin asumarea răspunderii, astfel că „prima lecție pe care guvernanții o predau prin această lege este tocmai cea a încălcării legislației românești”. Și Alianța Federațiilor din Învățământ (AFI) cerea premierului să respecte procedurile parlamentare indicate de Constituție în ceea ce privește adoptarea legilor organice, în caz contrar amenințând că va apela la justiție și va sesiza organismele internaționale privind asumarea Legii educației. Decizia de angajare a răspunderii pentru legea educației a fost anunțată oficial, la finalul ședinței, de către premierul Emil Boc, care a precizat că Executivul va promova forma legii adoptată de Camera Deputaților, dar că își manifestă disponibilitatea de a analiza toate amendamentele depuse de către parlamentari. Șeful Guvernului a susținut că a apelat la „procedura tăioasă” a angajării răspunderii în condițiile în care proiectul legii educației este blocat în Parlament și orice tergiversare a adoptării nu este benefică modernizării sistemului educațional. El a arătat totodată că, la precedenta încercare a Guvernului de a-și angaja răspunderea pentru legea educației, Curtea Constituțională a indicat că procedura nu este posibilă fără o „dezbatere publică suficientă” a actului normativ, ceea ce acum nu este cazul. Reprezentanții coaliției de guvernare au decis, luni seară, ca Executivul să-și angajeze răspunderea pe proiectul legii educației și pe cel privind salarizarea unitară, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din coaliție.