Zona centrală a municipiului Suceava intră într-un amplu proces de restaurare și reamenajare, care include o parcare subterană de 165 de locuri sub esplanada de la Casa Culturii, refacerea fațadelor blocurilor, demolarea actualelor acoperișuri „tradiționale” și înlocuirea cu mansarde cu pereți de sticlă. Banii necesari vor fi veni din fondul alocat Polilor de Dezvoltare Urbană, din programul de reabilitare termică a clădirilor și de la bugetul local. Zona străzilor Nicolae Bălcescu, Ștefan cel Mare și Ana Ipătescu din centrul municipiului Suceava vor intra într-un amplu proces de reabilitare urbanistică, în încercarea de a corecta ce se mai poate în dezastrul existent la acest moment.
Administrația locală și județeană intenționează să folosească oportunitățile oferite de fondurile alocate programului de reabilitare termică a locuințelor și statutul de Pol de Dezvoltare Urbană – prin care are acces la 22,4 milioane de euro, pentru a da o față europeană măcar zonei centrale a orașului.
Cum costurile presupuse de acest proiect sunt foarte mari, atât administrația, cât și arhitecții optează pentru o restaurare urbană etapizată, care să înceapă cu zona Pieței 22 Decembrie.
Proiectul schițat de arhitectul Constantin Gorcea propune ca acest ansamblu arhitectural și urbanistic dominat de Casa Culturii să fie protejat ca patrimoniu al secolului XX, cu restaurarea elementelor de arhitectură valoroase și corectarea celor parazitare.
Un prim element îl constituie limitarea traficului rutier, eliminarea parcărilor ad-hoc prin construirea unei parcări subterane de 115 locuri sub esplanadă până la blocul Union și a uneia cu 50 de locuri între Casa Culturii și clădirea E.ON, cu posibilitatea de unire, în viitor. Deasupra zona ar rămâne pietonală, amenajată cu spații verzi și zone de odihnă.
Paviment simplu, fără trepte, spații verzi sub formă de insule și mobilier fix
Conform arhitectului, platforma pieței trebuie tratată aproape orizontal, doar cu pante de scurgere a apelor pluviale și ar avea doar o denivelare majoră pe latura din zona fântânii arteziene.
„Aceasta ar permite o vizibilitate mai bună spre spațiul natural istoric, o mai bună utilizare ca piață publică pietonală și practic o mai bună rezolvare a parcajului subteran”, a arătat arhitectul Gorcea.
Spațiile verzi ar urma să fie dispuse în insule, ceea ce ar crește accesibilitatea în piață din orice punct. Pavimentul propus este unul simplu, fără motive artizanale, iar mobilierul fix.
Constantin Gorcea menționează cele două clădiri „de autor” din piață, Casa Culturii, concepută de Nicolae Porumbescu, și clădirea E.ON, a lui Dan Hanganu (al doilea arhitect contemporan, ca importanță, din Canada), pe care vrea să le pună în armonie cu fațadele și acoperișurile blocurilor din centru.
Intervențiile făcute de-a lungul timpului la fațade, înlocuirea teraselor inițiale cu șarpante, închiderile de balcoane sunt considerate de arhitect elemente care trebuie corectate obligatoriu, dacă ne dorim cu adevărat un centru urban.
„Considerăm că un plus de valoare se poate da revenind la fațadele simple originale, conturând panouri ample separate de traveele cu balcoane, eventual închise cu tâmplărie unitară, fără a fărâmița și a crea legături decorativiste ce nu țin cont de logica simplă constructivă inițială”, a precizat Constantin Gorcea.
Dacă inițial, în anii 60-70, piața a fost gândită ca un ansamblu deschis, flancat de Casa Culturii și două borduri albe de ansambluri de locuințe cu terasă, punct central blocul turn Union și trecere directă spre Parcul Șipote și Cetatea de Scaun, astăzi nu se mai poate vorbi că această zonă ar avea un „stil”.
Arhitectul Gorcea și echipa sa propun înlocuirea șarpantelor, cu mansarde ridicate pe principiul detașării intervenției de original. Detașarea s-ar face printr-o bandă continuă de ferestre ce separă planul înclinat al acoperișului de planul vertical renovat al fațadei.
Flutur și Lungu susțin restaurarea zonei centrale
Din exterior, peretele unitar de sticlă dă senzația de continuitate de plan și culoare cu acoperișul, fără nici o stridență care să zgârie ochiul.
Proiectul de mansardare va sta la dispoziția celor care vor să investească în această afacere și care pot transforma aceste spații în cea mai luxoasă zonă de birouri. Totodată, mansardele de sticlă pot avea și funcțiunea de locuințe, pe două niveluri și se extinde astfel și spațiul locativ. Dacă până la urmă aceasta va fi soluția agreată de administrație și de suceveni, constructorii interesați de proiect vor trebui să se angajeze că restaurează cel puțin un bloc pentru a exista garanția că măcar centrul va fi reamenjat unitar.
Președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, a declarat, ieri, într-o conferință de presă, că șansele de reabilitare a fațadelor din zona centrală prin proiectul de reabilitare termică a locuințelor sunt mari, mai ales că Guvernul intenționează să modifice legislația actuală, în sensul ca statul să suporte 50 la sută din costuri, administrația locală 30 la sută și asociațiile de proprietari doar 20 la sută.
În ceea de privește interesul Primăriei Suceava, primarul Ion Lungu a spus, tot ieri, că cel puțin pentru parcările subterane crede că va avea o finanțare de 8-10 milioane de euro, ca Pol de Dezvoltare Urbană.
Cât despre clădirile din zona supusă restaurării, Lungu a afirmat că „vor avea toate aceeași culoare, aceleași dimensiuni și același tip de mansarde”, iar pentru a realiza acest deziderat, Consiliul Local este dispus să acopere 50 la sută din costuri, în parteneriat cu Guvernul. După ce toate schițele vor fi finalizate, proiectul va fi supus dezbaterii publice și aprobării deliberativului local.
