Familiile a zece suceveni în moarte cerebrală, potențiali donatori de organe, au refuzat propunerea medicilor

Donarea de organe de la pacienți aflați în moarte cerebrală este încă foarte greu acceptată de familiile acestora. De la începutul acestui an, zece dintre pacienții Spitalului de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava au fost în această situație, însă familiile lor au refuzat donarea organelor. Coordonatorul echipei de medici suceveni care se ocupă de prelevarea de organe, dr. Dorin Stănescu, ne-a declarat că cei zece pacienți se calificau drept potențiali donatori, dar familiile nu și-au dat acordul, astfel că donarea nu s-a finalizat. ”Nici nu insistăm. Întrebăm familia, dacă spune nu, nu insistăm”, ne-a spus dr. Stănescu.
Pe lângă cele zece refuzuri a existat însă și un accept. Este vorba despre familia unui bărbat în vârstă de 37 de ani, din Boroaia, mort în urma unui accident rutier, care a acceptat ca acestuia să i se preleveze ficatul și rinichii. La sfârșitul lunii septembrie a anului trecut, de la Suceava un rinichi a plecat la un pacient internat pentru transplant la Spitalul Parhon din Iași, iar celălalt rinichi și ficatul au ajuns la doi pacienți din București, salvându-le viața.
Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava a intrat în programul național de transplant de organe în septembrie 2014. Echipa este formată din dr. Dorin Stănescu, dr. Lavinia Ștreangă și dr. Ruslan Gorceag, dar alături de ei mai lucrează chirurgi, anatomopatologi, neurologi, urologi și medici din alte specialități care au grijă ca această complicată procedură să se deruleze conform celor mai înalte standarde medicale.
Donarea de organe este o acțiune voluntară, umanitară
Orice persoană poate să fie donator, cu excepția celor care suferă de cancer, SIDA sau au infecții grave. Nu există limită de vârstă decât pentru inimă, la femei până la 40 de ani, la bărbați – 45 de ani. Organele care pot fi donate sunt, în ordine, rinichii, ficatul, inima, plămânii, pancreasul, intestinul subțire și corneea. Cele mai multe cazuri de moarte cerebrală, peste 70%, în care oamenii ajung în situația de donatori potențiali de organe sunt provocate de hemoragiile cerebrale.
Conform legislației din România, deocamdată decizia de donare de organe este la latitudinea rudelor pacientului aflat în moarte cerebrală, potențial donator. Donarea de organe este o acțiune voluntară, umanitară pentru care statul nu plătește nimic donatorului sau familiei sale pentru organele prelevate, în schimb spitalele sunt abilitate să acorde câteva înlesniri, precum suportarea cheltuielilor legate de serviciul funerar, respectiv costul sicriului și al transportului la localitatea de domiciliu și la locul de veci. Plata este făcută direct la furnizorul serviciului, nu prin intermediul familiei.
Mai menționăm că majoritatea cultelor religioase, inclusiv Biserica Ortodoxă Română, și-au dat acordul pentru transplant, astfel încât nu sunt bariere religioase din cauza cărora familiile celor ajunși la capătul vieții să refuze donarea de organe și să permită astfel altora să trăiască mai departe.