Expoziție națională itinerantă cu genericul „Sarea – omul – timpul”

La inițiativa Complexului Muzeal Județean Neamț și a Muzeului Carpaților Răsăriteni Sf. Gheorghe, în colaborare cu Complexul Muzeal Bucovina (CMB), Muzeul Județean de Istorie Buzău, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Județean Maramureș – Baia Mare, Muzeul Etnografic al Maramureșului din Sighetul Marmației, Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, Muzeul Brăilei, Institutul de Memorie Culturală și Arhivele Naționale din București, se conturează în prezent o expoziție națională cu genericul „Sarea – omul – timpul”. „Subiectul – așa cum ne-a spus directorul general adjunct al CMB, Mugur Andronic – este cât se poate de generos și privește, ca să spunem așa, tridimensional, tot ce a însemnat sarea în existența omului, din punct de vedere geologic, din punct de vedere arheologic și istoric, de la cele mai vechi atestări ale exploatării sării, a saramurelor de fapt, a izvoarelor sărate, încă din paleolitic, continuând cu descoperiri mai frecvente la răsărit de Carpați, din primele comunități neolitice ale culturii Criș, în urmă cu peste 6000 de ani, și mai departe până la celebra cultură Cucuteni, care ajunge să exploateze industrial sarea, prin acele brichetaje, vase de folosință unică, conice, în care se fierbea saramura și din care se extrăgeau conurile de sare care, iată mai târziu, istoria se repetă, au devenit în epoca modernă sarea huscă”. Expoziția, în realizarea căreia vor fi implicate și câteva mine de exploatare a sării (Praid, Slănic Prahova, Târgu Ocna, Cacica), a cărei deschidere va avea loc la Sf. Gheorghe în prima jumătate a lunii iunie a.c., va fi itinerată pe parcursul acestui an și a anului viitor prin cel puțin 10 reședințe de județ, ajungând (la o dată care se va stabili prin protocol) să poposească și la Suceava. „CMB Suceava – subliniază Mugur Andronic – va contribui cu informații, imagini, piese arheologice și istorice legate de prezența slatinelor din județul nostru, pe care personal le-am cercetat prin săpături arheologice, este vorba de slatinele de la Marginea, Voitinel, Doroteea dar și de la salina veche Cacica, o exploatare eneolitică Cucuteni, unde există un strat de peste jumătate de metru grosime de ciob pe ciob, dovadă că acolo, timp de multe sute de ani, s-a fiert saramura și, prin recristalizare, s-a obținut sarea”. El a precizat că, printr-un protocol de colaborare cu salina Cacica, se vor împrumuta o serie de piese care vizează exploatarea sării în sec XIX-XX , hărți din perioada austriacă legate de evoluția și istoricul localității Cacica, „un simbol al industriei mineritului în Bucovina”. Am aflat totodată că la Cacica, directorul salinei, Cornel Zup, are pe masa de lucru proiectul unui complex de dezvoltare a zonei, pe principiul factorilor naturali locali, un proiect care prevede construirea unui centru de sănătate, a unui centru de conferințe, și chiar a unui cazino, pentru care va căuta să contacteze, chiar cu prilejul acestei expoziții, parteneri și investitori.