Sâmbătă, la ceas de seară, în toiul pregătirilor pentru hramul de la Hagigadar din ziua următoare, Filiala Suceava a Uniunii Armenilor din România (UAR) și Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale au deschis, în imobilul în care a funcționat Școala Armenească din curtea Bisericii Sf. Cruce din Suceava, o expoziție dedicată împlinirii a 190 de ani de la întemeierea acestei școli.
Imediat după ce s-a încheiat slujba în biserică, iar soborul de preoți, în frunte cu PS Episcop Datev Hagopian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, a ieșit și a sfințit bucatele pregătite de doamnele comunității pentru Hramul Adormirii Maicii Domnului de la mănăstirea Hagigadar (carnea de vită, hurutul și urechiușele preparate pentru aganciubur – supa de urechiușe), toți cei prezenți au fost invitați să participe la deschiderea acestei expoziții.
Au pășit pe treptele Școlii Armenești construite în urmă cu 190 de ani, alături de PS Episcop Datev Hagopian și de preoții Azad Mandalian și Kricor Radu Holca (care, în dimineața aceleiași zile, au oficiat slujba de resfințire a Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Botoșani), președintele UAR, Varujan Vosganian, deputatul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților naționale din Parlamentul României, dr. Ioan Foit, președintele UAR – Filiala Suceava, invitați din țară și din străinătate la sărbătoarea de la Hagigadar.
„Această școală, cu tot mobilierul ei, a fost zidită spre a lăuda pe Domnul, cu mijloacele proprii națiunii armene…”
Expoziția, salutată la deschidere de preotul paroh Azad Mandalian, a fost prezentată pe larg de Corina Derla, care a cercetat arhivele și a selectat documentele pentru etalare (cea care a prelucrat informațiile referitoare la comunitatea armenească din Suceava pentru editarea lucrărilor „Hagigadar – Împlinitoarea dorințelor”, „Turnu Roșu 500 – Hagigadar 501” și „Ghidul spiritualității armenești din Bucovina istorică”).
Preotul și cărturarul bucovinean Dimitrie Dan scria, în lucrarea „Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântare” (Cernăuți, 1904), că „mai înainte, exista o școală armeană la Zamca, sub conducerea călugărilor armeni, însă, în timpul ocupației Bucovinei, acestă școală a fost adăpostită într-o clădire împreună cu școala moldovenească”.
În anul 1824, sub oblăduirea familiei Hagi, s-au construit în curtea Bisericii Sf. Cruce o școală primară și un orfelinat pentru copii de etnie armeană salvați de la genocidul din anul 1915 din Imperiul Otoman.
Dimitrie Dan este cel care consemnează, în lucrarea citată, că „armenii din Suceava mai posedă o școală primară națională, cu patru clase, dedicată Sfântului Grigorie Iluminătorul, care este adăpostită, din 1824, în frumoasa clădire aflată în ograda bisericii parohiale și are următoarea inscripție: «Această școală, cu tot mobilierul ei, a fost zidită spre a lăuda pe Domnul, cu mijloacele proprii națiunii armene, cu credința în Iluminător, pentru binele tinerimii armene din orașul Suceava. În anul după Hristos 1924, după calendarul armean 1273»”.
Documente originale și fotocopii ale unor documente aflate la Arhivele Naționale
Expoziția etalează câteva documente originale, precum și fotocopiile unor documente aflate la Arhivele Naționale, cele mai multe dintre ele în limba germană. Poate fi văzut un catalog al Școlii Armenești la 1824, dar și un caiet de caligrafie cu scriere armeană, un certificat referitor la frecventarea cursurilor din anul 1858, sau un raport financiar al școlii din anul 1883, o factură pentru rechizite din anul 1888 sau petiția unui profesor referitoare la drepturile bănești. Sunt prezentate fotocopia unei liste cu cei mai buni elevi al Școlii Armenești din Suceava din anul 1891, un orar al școlii și un plan de lecție, o foaie matricolă precum și un document care vizează un concurs pentru câștigarea bursei oferite de Anton von Prunkul.
La rândul său, Simona Palagheanu, șefa Direcției Județene Suceava a Arhivelor Naționale, care a apreciat colaborarea cu Filiala Suceava a UAR în organizarea unor astfel de manifestări și în editarea unor lucrări care pun în valoare fondul de documente al comunității armene, a semnalat, în paralel, prezentarea, în încăperea alăturată, a expoziției intitulate „Bucovina istorică”.
Expoziția, realizată pe panouri imprimate, vizează contextul în care au evoluat cele unsprezece națiuni din Bucovina, între care și comunitatea armeană, în timpul Imperiului Habsburgic.
PS Episcop Datev Hagopian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, președintele UAR, Varujan Vosganian și deputatul Varujan Pambuccian au privit cu interes cele două expoziții și au primit informații suplimentare din partea organizatorilor.
