Expertizele genetice – ADN, folosite și la Suceava, în rezolvarea unor crime

Introdusă în România de câțiva ani, analiza ADN (amprenta genetică) a fost folosită și de procurorii criminaliști din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, în rezolvarea unor crime, precum și a unor violuri sau tâlhării urmate de moartea victimelor.
Potrivit procurorului criminalist Lucian Beșa, de-a lungul timpului, anchetatori suceveni le-au trimis experților din Capitală tot felul de probe pentru a fi analizate, de la pete de sânge, de spermă sau secreție vaginală, la fire de păr și mucuri de țigară.
Pe baza acestor probe, specialiștii au putut stabili amprente genetice, anchetatorii trebuind doar să dea de „proprietarii” lor sau să le compare cu ADN-ul acestora.
Cum ADN-ul este unic pentru fiecare persoană, explică procurorul criminalist, această metodă științifică este practic imbatabilă într-o anchetă.
Dat de gol de o pată de sânge Unul dintre cazurile în care procurorii criminaliști s-au folosit de analiza ADN pentru a proba în instanță vinovăția autorului a fost crima de la Voitinel, de la începutul anului 2006.
Pe data de 29 ianuarie, postul de poliție Voitinel a fost sesizat despre faptul că Alexandru Crăciun (63 de ani), din localitate, a fost găsit decedat în locuința sa. Sexagenarul era întins pe pat și avea la nivelul capului și al feței mai multe plăgi sângerânde. Bătrânul locuia singur, iar ușa de la intrare era deschisă, fereastra din partea stângă a acesteia fiind spartă. Deși casa lui Alexandru Crăciun nu era una izolată, vecinii cei mai apropiați fiind chiar la câțiva metri, mai toți sătenii dădeau din umeri. Nimeni nu văzuse și nu auzise nimic.
În cele din urmă, după ce au audiat mai multe persoane din sat, criminaliștii au ajuns și la un anume Mihai Vătămăniuc (20 de ani), din Zvoriștea, care mai lucrase prin Voitinel, ca muncitor zilier. Cu o seară înainte, Vătămăniuc fusese văzut împreună cu victima, motiv pentru care anchetatorii l-au inclus pe lista suspecților.
Deși, în primă fază, Vătămăniuc a negat că a avut vreo legătură cu crima, polițiștii de la Investigații Criminale au găsit pe hainele și pe corpul tânărului din Zvoriștea mai multe pete, posibil de sânge, pe care le-au trimis la București, pentru a afla cui aparțin. Bănuielile oamenilor legii s-au confirmat în momentul în care specialiștii în stabilirea amprentei genetice au stabilit că petele de sânge aparțineau victimei, Alexandru Crăciun.
În cele din urmă, Vătămăniuc a recunoscut cum, pe fondul consumului de alcool și al unui conflict spontan avut cu victima, a omorât-o în bătaie.
12 expertize genetice, în ultimii trei ani În ultimii trei ani, criminaliștii suceveni au dispus efectuarea unui număr de 12 expertize genetice, concluziile primite de la Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române sau de la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București (singurele instituții abilitate să facă astfel de analize), fiind folosite în cursul procesului penal, ca probe, atât în susținerea acuzării, cât și în verificarea apărărilor autorilor infracțiunilor.
Procurorul Lucian Beșa spune că, de regulă, cele mai multe probe trimise la București pentru aflarea ADN-ului au fost pete de sânge, găsite pe hainele suspecților.
La fel cum s-a întâmplat și în cazul cumplitei crime de la Straja, din urmă cu aproximativ trei ani (24 spre 25 august 2005), atunci când o femeie din localitate (Vaselena Omania, 67 de ani) a fost omorâtă cu sălbăticie de doi frați, Gheorghe și Petru Chira, în vârstă de 16, respectiv 24 de ani.
Bătrâna a fost omorâtă în bătaie de cei doi pe motiv că ar găzdui, în casa ei, partidele extraconjugale de amor ale tatălui lor. Pe hainele unuia dintre suspecți (Petru Chira), anchetatorii au găsit mai multe pete de sânge, probe trimise la Institutul de Criminalistică din cadrul Poliției Române pentru stabilirea ADN-ului. Chiar și în cazul în care cei doi frați nu și-ar fi recunoscut fapta, anchetatorii tot ar fi reușit să le probeze vinovăția, întrucât ADN-ul găsit în urma analizei acelor pete de sânge era al bătrânei în vârstă de 67 de ani.
Coadă la laboratoarele unde se fac analize ADN Din nefericire, dat fiind faptul că cele două laboratoare în care se fac astfel de teste sunt suprasolicitate, o analiză ADN poate dura luni în șir sau chiar ani.
„Durata medie de finalizare a unei astfel de expertize este de aproximativ 5 luni, însă din cauza capacității laboratoarelor de a efectua astfel de expertize, în unele cauze aceste perioade au fost mult depășite”, susține Dumitru Dâmbu, procurorul șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Amprenta genetică a fost proba de necontestat în instanță și în cazul crimei din satul Poienari, din 10 aprilie 2005, faptă comisă de Vasile Nemțanu, în vârstă de 37 de ani. Prins în timp ce încerca să fure o vacă din grajdul unui consătean, Petru Epure, în vârstă de 63 de ani, Neamțeanu l-a omorât pe acesta cu două lovituri de topor în cap.
„Pe pantalonii și adidașii autorului s-au descoperit pete de sânge care aveau profilul genetic al victimei”, a declarat procurorul Lucian Beșa.
O metodă costisitoare Din păcate, analiza ADN este destul de scumpă, astfel încât procurorii apelează la această metodă doar în cazurile mai dificile, în care probatoriul existent nu e suficient pentru a proba vinovăția unuia sau mai multor autori. Anul trecut, o singură determinare genetică ajungea la aproximativ 1500 de lei. De regulă, anchetatorii solicită mai multe teste, uneori numărul acestora ajungând și la câteva zeci.
„E foarte important ca proba să fie recoltată perfect de la locul faptei, fără a se amesteca cu urme biologice ale altor persoane și fără a se produce alterări. Să nu fie contaminată”, explică procurorul Beșa.
Criminalistul explică faptul că proba ADN nu poate înlocui ancheta polițiștilor și a procurorilor, aceștia din urmă trebuind să facă legătura între amprenta genetică găsită la locul faptei și infractor sau cercul de suspecți de la care se prevalează mostre comparative.
Beșa a exemplificat cazul dosarelor de mare violență înregistrate cu autor necunoscut, în care deși au fost găsite probe pe baza cărora s-a stabilit profilul genetic al autorilor, aceștia din urmă nu au fost încă identificați.