Experții europeni au început marți discuțiile cu oficialii de la București în ceea ce privește progresele realizate în România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), un raport referitor la justiție urmând a fi publicat în luna februarie de către Comisia Europeană.
Marți, reprezentanții Ministerului Justiției și cei ai Ministerului Public au discutat cu experții europeni, miercuri urmând a fi prezentate progresele Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Administrației și Internelor, de către oficialii acestor instituții.
Luni, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a anunțat că marți va începe misiunea de evaluare a experților europeni privind raportul interimar pe justiție din februarie, procedura încheiată privind alegerea conducerii CSM (președinte a fost desemnată judecătoarea Florica Bejinaru, iar vicepreședinte procuroarea Grațiana Isac-n.r.) fiind un pas important în consolidarea structurilor din sistemul judiciar.
Predoiu a urat succes noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii și și-a arătat disponibilitatea din partea Ministerului Justiției pentru colaborare în vederea îndeplinirii obiectivelor.
Președintele Traian Băsescu a declarat, luni, la bilanțul CSM, că justiția ar trebui să își propună ca în acest an să „lichideze” restanțele pe care le are pentru renunțarea la mecanismul de monitorizare al UE.
Șeful statului a amintit că la momentul integrării României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, „justiția nu a putut ține pasul cu celelalte instituții ale statului”, astfel că a intrat în UE „cu restanță”.
Băsescu a menționat că a existat un termen de doi ani pentru soluționarea acestei „restanțe”, respectiv în 2009, când s-a renunțat la posibilitatea aplicării clauzei de salvgardare, dar a fost menținut un mecanism de montitorizare al UE.
„Deși justiția a avut doi ani să prindă din urmă timpurile, poate facem un efort anul acesta”, a mai spus Băsescu.
Ministrul Cătălin Predoiu, declara, la sfârșitul lunii noiembrie, că surse „extrem de credibile” de la Bruxelles indică o preocupare crescută față de lipsa de voință politică în sprijinirea reformării sistemului judiciar întrucât, după adoptarea codurilor, progresele pe MCV au încetinit, apărând „fenomene îngrijorătoare”.
„Surse extrem de credibile din zona experților Secretariatului General al Comisiei Europene indică o preocupare crescută față de lipsa de voință politică în sprijinirea reformelor din justiție după raportul din vara acestui an (2009 – n.r.). Într-adevăr, după succesul notabil al adoptării codurilor civil și penal (…) progresele în Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) au încetinit și au apărut fenomene îngrijorătoare”, a declarat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Între „fenomenele îngrijorătoare” identificate de Predoiu se numără criticile „nefondate” sau aprecierile „exagerate” ale unor politicieni pe tema celui mai recent raport de țară, întârzierea adoptării codurilor de procedură, mesajele „duplicitare” ale unor politicieni pe tema protestului magistraților din septembrie sau lipsa progreselor în finalizarea dosarelor de corupție.
În opinia sa, în 2009 s-a repetat situația din 2008 când, după publicarea raportului de țară, suportul politic pentru reformele din justiție „a dispărut”, reiterând faptul că ridicarea MCV este, pentru minister, un obiectiv de interes național.
În Raportul pe justiție prezentat în 22 iulie 2009, oficialii Comisiei Europene arătau că nu sunt îndeplinite condițiile pentru invocarea clauzei de salvgardare, că Mecanismul de Cooperare și Verificare în Justiție trebuie să continue și că următorul raport va fi prezentat în vara anului 2010. În raport se mai menționa că România a recâștigat impulsul în ceea ce privește procesul de reformă, dar, pentru a putea demonstra progrese susținute, procesul de reformă judiciară nu ar trebui politizat.
Comisia a propus „continuarea cât mai devreme, de către organismele judiciare și disciplinare, a cazurilor transmise de ANI referitor la averile nejustificate, incompatibilități și conflicte de interese” și a „invitat” România să facă o evaluare a impactului celor patru coduri, dar și să realizeze o consultare publică pe tema celor două Coduri de procedură civilă și penală, a căror adoptare a fost cerută cât mai curând.
