Din toamnă, pentru al patrulea an, studenții din domeniul silviculturii de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și Universitatea „Transilvania” din Brașov au oportunitatea de a beneficia de unul dintre cele mai complexe programe de finanțare a excelenței în educație acordate de o companie privată.
Bursele Schweighofer se acordă studenților cu rezultate remarcabile în domeniul silviculturii și ingineriei lemnului, fiind o modalitate de formare de specialiști valoroși, în una dintre principalele industrii ale țării.
Dincolo de valoarea fiecărei burse în valoare de 8.000 lei pe an, ediția din acest an universitar a Burselor Schweighofer a adus, ca element de noutate, implicarea directă a bursierilor în proiecte de cercetare concrete. Pe parcursul anului universitar, aceștia au studiat și au redactat o lucrare pe o temă de actualitate, prezentând rezultatele cercetării în mai multe workshopuri.
Astfel, bursierii au avut oportunitatea să își dezvolte spiritul critic, să își dezvolte capacitatea de analiză și lucrul în echipă. Acesta a fost un exercițiu în miniatură pentru ceea ce va urma în orice carieră pe care ei o vor alege, fie în mediul privat sau public.
“Noi dorim să le descoperim și să le arătăm și alte aptitudini pe care ei le au sau de care vor avea nevoie în viitor. De la munca în echipă până la stimularea acestora de a merge în teren, în laboratoare, în fabricile noastre, la administratorii de fond forestier, la producătorii de produse din lemn unde să întrebe, să se documenteze și să vadă cum se aplică în practică ceea ce ei au învățat teoretic în școală.
S-a dorit găsirea de soluții inovatoare, dar și înțelegerea amplă a evoluțiilor sectorului de viitoarele generații de specialiști. Proiectele abordate presupun deopotrivă analiză și cercetare, dar și aplicații practice, și este interesant și pentru noi, ca specialiști, să vedem prin ochii tinerilor studenți o perspectivă nouă de a aborda aspecte pe care noi le întâlnim în practică.
Dacă este să privim în ansamblu și pe termen lung, susținerea viitorilor specialiști în domeniul silvic și al ingineriei lemnului va aduce beneficii întregului sector întrucât acesta va beneficia de expertiza și abilitățile unor oameni bine pregătiți, proactivi și interesați, iar acestea sunt premisele evoluției în orice domeniu. Dacă industria din țara noastră va progresa prin contribuția acestor tineri, atunci și noi vom progresa alături de toți cei implicați, împreună cu familiile celor aproape de 2.700 de colegi care lucrăm în această companie. Iar în final câștigă România – atât valoare adăugată, cât și un renume internațional bun, un renume de care până nu demult îl aveam”, a precizat coordonatorul programului de burse Schweighofer, Vasile Varvaroi.
Circulația materialelor lemnoase, tehnologii moderne de măsurare și determinare ori studii pe materiale lemnoase – tematicile abordate de bursieri
Beneficiarii burselor private au realizat proiecte pe teme actuale de interes din domeniul silvic și al industrializării lemnului, precum: circulația materialelor lemnoase; evoluția sistemelor de certificare în România; evoluția prețului lemnului în România și UE; tehnologii moderne de măsurare și determinare a volumului buștenilor; precum și diverse studii aplicate pe produse moderne din lemn (MDF, HDF, OSB, PAL, panel).
“Toate acestea au aplicabilitate practică imediată și credem că aprofundarea și înțelegerea lor aduc un plus de valoare în bagajul informațional și aduc studenții mai aproape de realitatea sectorului forestier. Încercăm să-i ajutăm pe cei care doresc să publice articole științifice bazate pe aceste cercetări și în acest fel să materializeze mai departe eforturile pe care ei le-au depus”, au spus coordonatorii programului multianual de finanțare a excelenței în silvicultură și prelucrarea lemnului.
Informații citite prin unde radio, de la distanță
Livrările de material lemnos din pădure către fabrici sau către depozitele de buștean ar putea fi monitorizate prin marcarea fiecărui buștean cu plăcuțe cu coduri de bare, asemeni mărfurilor din magazine.
Ideea a fost atent analizată și dezvoltată de doi dintre beneficiarii burselor Schweighofer, din cadrul Facultății de Silvicultură a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava.
„Tema noastră de proiect a fost circulația materialelor lemnoase, reglementări actuale și propuneri de îmbunătățire. Am analizat în ce constau reglementările actuale, am fost și în teren, să vedem în ce constă încărcarea unui camion, transporturile, actele necesare, apoi am venit cu ideea de implementare a cipurilor RFID”, a explicat Marian Ionuț Știrbu, care a făcut echipă cu Ilarie Leșan.
Folosirea cipurilor RFID ajută la identificarea automată care se bazează pe stocarea și regăsirea datelor fără atingere, la distanță, prin unde radio.
O etichetă RFID este un obiect mic sau foarte mic (chiar sub 1mm x 1mm) care poate fi aplicat sau încorporat în principiu în orice produs sau obiect, dar și în corpul animalelor sau persoanelor, cu scopul de identificare și urmărire, folosind undele radio. Unele etichete pot fi citite de la mulți metri depărtare, chiar mult peste 50 m.
Numai că, în urma analizării costurilor și a posibilităților de implementare, s-au constatat unele complicații, prețul destul de ridicat fiind una dintre principalele piedici.
„O idee preluată de la un furnizor de soluții IT a fost să mergem tot pe plăcuțe de marcare, dar cu cod de bare, pentru că e și mai simplu de implementat, au și instrumentele necesare, precum și softul. Am analizat costurile, nu ar ridica prea mult prețul masei lemnoase – ar ieși undeva la un leu pe metrul cub”, a adăugat bursierul, care a precizat că în prezent, în mai toate cazurile se practică marcarea cu vopsea.
Experiența practică, cea mai valoroasă componentă a programului de burse
Marian Ionuț Știrbu a spus că accesarea burselor oferite de cunoscuta companie de prelucrare a lemnului, care are două unități de producție în județul Suceava, i-a oferit nu doar posibilitatea de a se concentra pe învățat, având parte de siguranța financiară a celor 800 de lei care au venit lunar, timp de 10 luni, cât și valoroasa oportunitate de a vedea și pune în practică ceea ce au învățat în teorie.
„Proiectul acesta m-a dus în teren – ceea ce nu am reușit în patru ani de facultate, să văd efectiv cum sunt exploatate și transportate materialele lemnoase. A fost primul contact cu ceea ce se întâmplă în realitate, nu numai partea teoretică. Am fost la un depozit de materiale lemnoase – până atunci nu văzusem niciodată cum se completează un aviz”, a spus Marian Ionuț Știrbu.
În urma analizei făcute, tânărul absolvent – viitor masterand în silvicultură, a spus că legislația de la noi este foarte încurcată și s-a ajuns la o suprareglementare în privința transportului materialului lemnos.
„Plus că, după cum am constatat în teren, ceea ce în teorie pare simplu de făcut, în practică e de multe ori imposibil. Una dintre legile care reglementează aceste activități permite o toleranță maximă de 2% a volumului de masă lemnoasă, în cazul unui număr mai mare de 100 de piese. În teren e foarte puțin probabil să te încadrezi în această marjă de eroare de 2%, din cauza condițiilor nefavorabile de măsurare a diametrelor, în primul rând”, a adăugat Marian Ionuț Știrbu.
Tânărul specialist în silvicultură vrea să se înscrie și la concursul din noul an universitar al Burselor Schweighofer, mai ales că s-a înscris la masterat și va participa la implementarea unor proiecte interesante în domeniu.
Rolul programului de burse – dezvoltarea viitorilor profesioniști din sectorul silvic
Valoarea totală anuală a burselor oferite de Holzindustrie Schweighofer este de 192.000 de lei, acestea fiind oferite unui număr de 24 de beneficiari, care primesc câte 8000 de lei, în 10 tranșe lunare.
Singura obligație a bursierilor este să învețe în continuare și să realizeze lucrarea pe tematica aleasă, ceea ce, de multe ori, este tot în beneficiul lor, pentru că îi ajută la realizarea mai rapidă și mai complexă a lucrării de licență (pentru studenți) sau a dizertației (pentru masteranzi).
Practic, scopul principal al acestor burse este sprijinirea necondiționată a dezvoltării viitorilor profesioniști din sectorul silvic, după cum a explicat și coordonatorul acestora, Vasile Varvaroi:
„Pasiunea este izvorul ce a dat naștere Burselor Schweighofer. Pasiunea pentru lemn, pe care noi cu toții o avem, a dus la dezvoltarea unui concept eficient de prelucrare superioară a acestei resurse regenerabile în fabricile noastre unde materia primă este valorificată în totalitate, oferind clienților noștri soluții personalizate pentru nevoile lor. Tot din pasiune pentru lemn, compania a dezvoltat un program de responsabilitate socială, în care zona de educație reprezintă unul dintre pilonii principali. Pentru a progresa industria are nevoie de specialiști valoroși. Viitorii profesioniști din industria lemnului au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru cercetare și inovare, dar și de recunoaștere a eforturilor depuse și de validare a cunoștințelor deja acumulate. De aceea, compania Holzindustrie Schweighofer, care este un partener al instituțiilor de învățământ, oferă burse lunare studenților cu rezultate remarcabile în domeniul silviculturii și ingineriei lemnului. Astfel, prin parteneriatul pe care îl avem cu instituțiile de învățământ și cu cei mai merituoși dintre studenți ne dorim să promovăm școala românească de silvicultură, școală care prin specialiștii de renume mondial pe care îi are este una de top. Dorința noastră este ca în viitor să creăm un club al elitelor din domeniul silvic și prelucrării lemnului. Un club care să cuprindă acești studenți eminenți, profesori și alți specialiști din domeniu. Ne străduim să facem programul cât mai dinamic, atractiv, inovator și aplecat spre partea practică, a dezvoltării spiritului de echipă și cooperării interumane.
Vrem să fim un sprijin în dezvoltarea viitoarelor generațiide specialiști. Dorim să aducem la un loc mediul universitar, companii și alți experți din domeniu, fiind convinși ca schimbul de idei între diferite grupuri aduce beneficii mutuale pe termen lung. Mergem în direcția construirii unei platforme de discuții pentru specialiști din mediul universitar, profesioniștii din industrie și ceilalți factori interesați.
O altă țintă importantă este cea de a promova industria lemnului din România care la momentul actual este în suferință, fiind bombardată și îngenunchiată din toate părțile.
Suntem convinși că acești studenți pot să promoveze mai departe România, ca exemplu de bune practici în ceea ce privește transparența și trasabilitatea în domeniul comerțului cu lemn și produse lemnoase. Prin acest parteneriat putem face ca lucrurile să evolueze tot mai bine în fiecare zi”.
În plus, pe lângă beneficiile prezentate, studenții interesați au posibilitatea de a aplica și a se angaja pe un post corespunzător în cadrul companiei nr. 1 în Europa în domeniul prelucrării lemnului, având astfel ocazia de a lucra într-o firmă modernă, ce folosește cele mai noi și prietenoase cu mediul tehnologii de prelucrare a lemnului, având oportunitatea de a se dezvolta într-o echipă puternică, pasionată și dornică de inovare.
