Până la intrarea în vigoare a noului Cod penal este nevoie de o intervenție legislativă pentru reducerea posibilității suspendării condiționate sau sub supraveghere a executării pedepselor în cazurile de corupție, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Justiției.
Grupul de lucru ministerial care a realizat acest studiu arată că s-ar putea modifica, de exemplu, dispozițiile referitoare la suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepselor ori prin mărirea minimului special al pedepselor aplicabile în cazul infracțiunilor de corupție.
„Agravarea regimului sancționator în materia infracțiunilor de corupție poate fi realizată fie printr-o majorare necircumstanțiată a minimului special al pedepsei prevăzute de lege, fie printr-o creșterea a minimului special raportată la anumite criterii obiective. In această ultimă privință, trebuie remarcat că în cazul infracțiunilor de corupție, unul dintre elementele care relevă gravitatea acestor infracțiuni și care ar permite o diferențiere, graduală, a limitelor minime și maxime speciale ale pedepselor prevăzute de lege, ori numai a limitelor minime speciale sau numai a limitelor maxime speciale îl constituie valoarea sumei de bani sau a foloaselor pretinse, primite, promise, oferite sau date, criteriu univoc pentru agravarea răspunderii penale”, se arată în studiu.
De asemenea, o altă propunere avansată este ca Secția penală a înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe hotărâri în cauze pretabile la o analiză detaliată a elementelor de individualizare a pedepsei, pe baza criteriilor analizate, hotărâri care să aibă caracter îndrumător pentru parchet și instanțe.
Studiul mai relevă că este necesară modificarea dispozițiilor procedurale cu privire la competența instanțelor, astfel încât să fie înlăturată competența judecătoriei cu privire la analizarea cauzelor privind infracțiunile de corupție sau cele asimilate acestora, precum și modificări legislative prin care să fie înlăturat caracterul obligatoriu al suspendării judecării cauzei în situația în care este sesizată Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate.
Studiul propune și eficientizarea măsurilor administrative privind crearea completelor specializate și repartizarea aleatorie a dosarelor de corupție, inclusiv prin modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor și modificarea dispozițiilor articolului 44 din Codul de procedură penală, pentru a permite instanței penale să se pronunțe cu privire la orice chestiune prealabilă sau excepție de nelegalitate de care depinde soluționarea cauzei, chiar dacă prin natura lor, acestea sunt de competența altor instanțe.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, joi transmiterea unui răspuns către MJ, în privința acestui studiu, în sensul ca mai multe propuneri sunt susținute de Consiliul, urmând ca ministerul să elaboreze propuneri legislative corespunzătoare care, ulterior, vor fi supuse și avizului CSM.
CSM a mai decis emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a identifica hotărâri care pot fi valorificate de instanța supremă și comunicarea unei adrese către curțile de apel pentru analizarea în cadrul ședințelor de practică neunitară a problematicii individualizării pedepselor și a executării acestora în cadrul infracțiunilor de corupție, în vederea uniformizării practicii.
Consiliul, de asemenea, a formulat către Direcția legislație a Consiliului propuneri de modificare a Regulamentului de ordine interioară al instanțelor Regulamentului de ordine interioară al instanțelor și emiterea unei adrese către Institutul Național al Magistraturii pentru a include în programul de formare profesională continuă a unui număr mai mare de seminarii în domeniul combaterii corupției, având ca temă individualizarea propunerilor.
De asemenea, Plenul CSM a mai hotărât comunicarea unui răspuns către MJ, pentru realizarea unui Ghid cu privire la modul de individualizare a pedepselor aplicate de către instanțe în cazul săvârșirii infracțiunilor de corupție este necesară o dispoziție legală care să abiliteze Înalta Curte de Casație și Justiție să elaboreze ghidul, după consultarea instanțelor.
În 21 octombrie 2008, a fost constituit, prin ordin al ministrului, grupul de lucru format din magistrați români, reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție, ai Curții de Apel București și ai Ministerului Justiției, pentru a îndeplini obiectivul 3 din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare al Comisie Europene, respectiv de „continuare a progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”.
Prin Planul de Acțiune au fost stabilite direcții de acțiune precum eficientizarea activității de investigare a faptelor de mare corupție și consolidarea cadrului legal în materie, asigurarea pregătirii profesionale specializate și a schimbului de bune practici.
