Evreii suceveni au petrecut, ieri, la cea mai veselă sărbătoare mozaică

Evreii suceveni au sărbătorit, ieri, cu un avans de două zile, Purimul, cea mai veselă sărbătoare mozaică. Președintele comunității, prof. Sorin Golda, a amintit în câteva cuvinte semnificația sărbătorii și a arătat că decizia de a serba Purimul cu câteva zile mai devreme s-a datorat faptului că majoritatea membrilor comunității evreiești sucevene sunt femei și a considerat potrivit ca petrecerea să aibă loc pe 8 martie, de Ziua Femeii.
Printre cei care au venit să serbeze Purimul conform tradiției s-au numărat familia unui tânăr om de afaceri israelian, membri ai comunității din Fălticeni, doctorii suceveni Wexler, Schacter, Grinberg și Zalmanovici, consilierul județean Sorina Barbu, funcționarii de la comunitate și mulți alții. Pentru prima dată, după foarte mulți ani, sărbătoarea a fost însuflețită de prezența unui copil, micuța Amalia Blumenfeld, în vârstă de numai câteva luni.
Masa festivă, pregătită ca în fiecare an de câteva doamne din comunitate, a avut dulciuri din belșug: tradiționalele humăntashen și mandertash cu nucă și dulceață de trandafir și honichstrudell cu miere, nucă și rahat.
Povestea Purimului
Povestea Purimului este înregistrată în Cartea Esterei și spune că de Estera, o tânără evreică din Persia, s-a îndrăgostit regele Achasverush, fără să știe că aceasta este evreică. Personajul negativ din această poveste este unul din sfetnicii regelui, Haman, antisemit. Haman îi ura pe evrei și a plănuit să-i distrugă pe toți, pentru că unchiul Esterei, Mordechai, a refuzat să i se închine. Haman a pus la cale un complot pentru a-i extermina pe toți evreii din regat.
Mordechai a venit atunci la Estera și a rugat-o să-și folosească poziția influentă pentru a-i vorbi regelui în numele evreilor. Regele a ascultat-o cu înțelegere și poporul evreu a fost salvat, în timp ce Haman a fost spânzurat pe spânzurătoarea pe care el o pregătise pentru Mordechai.
În timpul lecturii Cărții Esterei, de câte ori se rostește numele lui Haman ascultătorii bat din picioare și agită o hârâitoare (graghers, în idiș), într-un vacarm vesel. Practica vine de la porunca de „a șterge amintirea lui Amalec”, considerat strămoșul lui Haman. Înțelesul cuvântului „Purim” este „sorți”, care se referă la loteria folosită de Haman pentru a alege o dată pentru a-i extermina pe evrei. Purim este considerat cea mai veselă sărbătoare a iudaismului.