Evreii sărbătoresc astăzi Anul Nou și se pregătesc de Ziua Iertării

Anul Nou evreiesc (Roș Hașana) începe astă seară, după asfințitul soarelui, cu o aruncare de obiecte, care simbolizează păcatele, lângă o apă sau lângă o fântână („tashlich”) și durează până vineri, 22 septembrie, când apare prima stea pe cer.
Astăzi, după ”aruncarea păcatelor”, urmează o cină în familie, la care se mănâncă tradițional supă cu tăiței și plăcintă cu miere și fructe. Merele și mierea semnifică anul dulce de care fiecare evreu speră să aibă parte. Urările obișnuite sunt „Shaná Tová” (Un an bun) sau „Shana Tová u-Metuká” (Un an bun și dulce).
La cina de mâine seară, pe masă trebuie să fie prezente și binecuvântate fructe cât mai multe și mai diverse, dar și morcovi, dovleac, fasole verde, praz, o sfeclă, precum și un cap de pește, care simbolizează ”capul anului”. De obicei, se mai aduce la masă și o pâine rotundă (halá), simbolul timpului circular.
Sărbătoarea Anului Nou este a celebrării creării primilor oameni, Adam și Eva. Sunt două zile de introspecție, de recunoaștere a greșelilor făcute în anul ce a trecut și de luare a deciziilor pentru noul an. În aceste zile se sună din șofar, un instrument tradițional făcut dintr-un corn de berbec. Obiceiul face trimitere la trezirea poporului, pentru a medita la faptele trecute și schimbarea celor rele în bine, și la Ziua Judecății.
Modul de calcul al calendarului iudaic face ca Anul Nou evreiesc să nu înceapă joia, vinerea sau duminica; este o sărbătoare fără dată fixă, care cade în septembrie sau la începutul lunii octombrie, în a 162-a zi după prima din zilele Paștelui. Conform calendarului mozaic, anul care începe astăzi este 5778.
Învățăturile iudaice spun că, de Roș Hașana, Dumnezeu îi înscrie imediat în Cartea Vieții doar pe cei care sunt în mod evident drepți. Cei clar nelegiuiți sunt trecuți în Cartea Morții, iar toți ceilalți, marea majoritate, sunt clasificați ca „Beinonim” (la mijloc). Soarta acestora din urmă se decide pe baza acțiunilor pe care le întreprind în următoarele zece zile, când au timp să-și ceară iertare pentru greșelile făcute și să se străduiască să le răscumpere cu fapte bune, care pot atârna greu în balanța cu care Dumnezeu își cântărește hotărârile până la ratificare, de Iom Kipur.
În cele zece zile de pocăință dintre Roș Hașana – Anul Nou evreiesc și Iom Kipur – Ziua Iertării Păcatelor, evreii își dau silința să își refacă relația cu Dumnezeu.
De Iom Kipur, din 29 septembrie, la apus, până la apusul zilei de 30 septembrie, evreii suceveni se vor ruga împreună pentru iertarea păcatelor și pentru a fi înscriși în Cartea Vieții, la Sinagoga Gah.