Direcția Națională Anticorupție (DNA) va avea competență doar în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mare de 1 milion de euro, cauzele de evaziune fiscală, înșelăciune și de fraudă vamală cu același nivel al daunelor revenind DNA doar dacă au legătură cu fapte de corupție.
În caz contrar, cazurile de evaziune, înșelăciune și infracțiunile vamale cu pagube ce depășesc echivalentul în lei al sumei de un milion de euro vor trece în competența parchetelor.
Modificarea rezultă din ordonanța de urgență care modifică OU 43/2002 privind DNA publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.
Actul normativ stabilește că DNA este competentă să efectueze urmărirea penală, în cazul infracțiunilor prevăzute la articolele 246, 247 și 248 din Codul penal, dacă s-a constatat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro.
„Cauzele înregistrate la DNA anterior intrării în vigoare a ordonanței se soluționează de către această structură specializată”, se arată în actul normativ.
În forma actuală, alineatul stabilește că „Direcția Națională Anticorupție este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5), art. 246, 247, 248 și 248 indice 1 din Codul penal, al infracțiunilor prevăzute la art. 175, 177 și 178 – 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare și în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale”.
În urma modificării publicate miercuri în Monitorul Oficial, noua formă a alineatului va fi: „Direcția Națională Anticorupție este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 246, 247, 248 și 248 indice 1 din Codul penal”.
De altfel, Ministerul Justiției preciza în 19 iunie că modificarea legislativă a fost solicitată deoarece normele care stabilesc competența DNA au dus la supraîncărcarea procurorilor.
„Astfel, datele statistice arată că volumul de activitate al D.N.A. a crescut cu 11,96% în 2012, cu 13,5 % în 2011 și cu 19,75% în 2010. Această împrejurare a determinat ca numărul mediu de dosare aflate în lucru la un procuror D.N.A. care desfășoară activitate de urmărire penală, să fie de 80 – 90 de dosare. Având în vedere complexitatea cauzelor, determinată de specificul infracțiunilor atribuite în competența D.N.A., efectuarea urmăririi penale în mod nemijlocit de către procuror în toate aceste dosare este extrem de dificilă, ceea ce duce în mod inevitabil la întârzieri semnificative în efectuarea actului de justiție”, nota ministerul, precizând că „prin această Ordonanță nu a fost modificat cadrul legal referitor la infracțiunile de corupție, iar cauzele de înșelăciune și evaziune fiscală care sunt conexe cu fapte de corupție vor fi în continuare instrumentate de DNA”.
