Romfilatelia a introdus recent în circulație filatelică un supratipar al coliței emisiunii „Întoarcerea Cometei Halley”, din anul 1986.
Emisiunea – coliță dantelată cu genericul „Istoria Astronomiei – 950 de ani de la trecerea Cometei Halley observată în 1066” – are un tiraj total de 4.500 de exemplare, din care 210 plicuri „prima zi” (FDC) echipate cu colița emisiunii având aplicat supratipar folio aur.
Cometa Halley este cea mai faimoasă dintre cometele periodice, putând fi văzută aproximativ la fiecare 75-76 de ani.
Cometa a căpătat numele astronomului englez Edmond Halley, care, aplicând teoria gravitațională a lui Newton și luând în calcul efectele gravitaționale ale lui Jupiterși Saturn, a reușit să stabilească data aproximativă a următoarei reîntoarceri a cometei.
Nu s-a putut calcula cu exactitate de când este văzută cometa Halley, primele mențiuni fiind făcute însă dechinezi, în 611 î.Hr.; aceasta a mai fost observată și în 467 î.Hr. și 240 î.Hr.
Din anul 240 î.Hr. și până în prezent, cometa a fost observată de aproximativ 30 de ori, următoarea sa apariție fiind estimată în anul 2061.
Forța gravitațională a planetelor alterează perioada orbitală de la o revoluție la alta. Efecte non-gravitaționale, precum reacția la explozia gazelor care se încălzesc atunci când corpul ceresc trece pe lângă Soare, joacă de asemenea un rol important în modificarea orbitei.
Halley face parte din categoria cometelor de scurtă perioadă. Cometele de acest tip au, în medie, înclinația față de elipsă de numai zece grade, iar perioada orbitală de doar 6,5 ani, ceea ce face orbita cometei Halley atipică.
Acest lucru sugerează că Halley a fost inițial o cometă de lungă perioadă, a cărei orbită a fost perturbată de forța gravitațională a planetelor gigant, de apropierea periodică de Soare și trimisă în interiorul sistemului solar.
Una din cele mai celebre treceri, consemnată pe nu mai puțin celebra tapiserie de la Bayeux, a fost în 1066, când a uimit armata lui William Cuceritorul; de atunci au trecut nu mai puțin de 950 de ani.
Tapiseria de la Bayeux este o pânză brodată de aproape 70 de metri lungime care descrie evenimentele care au dus la cucerirea normandă a Angliei de către William, Duce al Normandiei (mai târziu rege al Angliei) și luptele sale cu Harold al II-lea al Angliei, culminând cu Bătălia de la Hastings. Tapiseria este formată din 50 de scene, cu titluri latine, brodate cu fire de lână colorate pe pânză.
Cometa Halley, care și-a făcut apariția pe cerul Angliei în 1066, este înfățișată pe cel de-al 32-lea tablou al Tapiseriei de la Bayeux, privită fiind de Regele Harold al II-lea, înainte de Bătălia de la Hastings.
O poveste interesantă despre cometa Halley este legată și de destinul scriitorului american Mark Twain, care s-a născut în 1835, la două săptămâni după trecerea cometei.
În 1909, Mark Twain scria în autobiografie că avenit odată cu cometa și va pleca odată cu ea. Și a plecat în aprilie 1910.
Nu mai puțin celebră a fost ultima ei trecere, în 1986, fiind prima cometă survolată de o misiune spațială, și anume de Giottoși Vega.
