Emigranții și vacile de muls



În legătură cu soluțiile găsite de diverse „minți iluminate” pentru a dijmui agoniseala emigranților îmi amintesc că s-a vorbit despre taxarea în România a transferurilor de bani proveniți din străinătate.
S-au oprit doar la faza de proiect „iluminații” pentru că și-au dat seama că o astfel de soluție ar fi fost împotriva tuturor regulilor, de la bunul simț la legile economiei: în toată lumea, salariul unei persoane este taxat o singură dată.
Și atunci și-au făcut loc încet, încet, alte soluții.
De exemplu, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe s-a înființat Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni.
Acest departament are în componență un secretar de stat asistat de un subsecretar de stat și 50 de membri din care 33 diplomați.
Scopul declarat al Departamentului pentru Românii de pretutindeni este găsirea unor strategii care să contribuie la creșterea prestigiului comunităților de emigranți români din diverse țări și promovarea valorilor culturale românești la nivelul opiniei publice din aceste țări.
În ciuda banilor cheltuiți pentru salariile, întrunirile, congresele și deplasările în teren ale membrilor acestei instituții, eu drept să spun, nu am observat nici o schimbare a imaginii mele de român de pretutindeni.
Nu știu prin alte țări cum e, dar aici, în Italia, când este vorba de imagine ne ajută mai mult 2-3 buni fotbaliști români decât o sută de diplomați.
Și Agenția pentru Strategii Guvernamentale și-a propus să ne ajute (pe bani frumoși).
Săptămâna aceasta a declanșat campania „Români în Europa”. Prin această campanie, Agenția pentru Strategii Guvernamentale și-a propus să cheltuie aproape 10 milioane de euro pentru îmbunătățirea imaginii românilor din Spania și Italia.
După cum a început însă, cu „topirea” a aproape 100.000 euro pentru înregistrarea opiniilor a 1000 de persoane, nu m-ar mira ca întreaga campanie să se rezume la vreo mie de panouri publicitare, împrăștiate prin orașele Spaniei și Italiei, pe care să scrie în trei –patru limbi de circulație internațională și la prețul de 10.000 euro bucata: „NU vă temeți, ROMÂNII e băieți Buni!”.
Părerea mea este că 10 milioane de euro s-ar putea cheltui mai cu folos. De exemplu în încercarea de a oferi un alt viitor zecilor de mii de prostituate românce (dintre care multe minore) care „împodobesc” zi și noapte străzile occidentului.
Dar probabil, în mintea mea de emigrant care s-a luptat 10 ani pentru a-și recâștiga și păstra o bună imagine personală într-o societate plină de prejudecăți, nu prea înțeleg cum stă treaba cu imaginea unui popor.
Moșgavrilă, de 10 ani emigrant în Italia