Eliminarea totală a grăsimilor din alimentație nu este o opțiune bună

Eliminarea totală a grăsimilor din alimentație nu este deloc o opțiune bună, pentru că în locul acestora se vor consuma mai mulți carbohidrați, care se transformă în organism tot în grăsimi de depozit, a declarat, pentru MEDIAFAX, profesorul Nicolae Hâncu, specialist în diabet și boli de nutriție.
„Când vine vorba de grăsimi, trebuie să știm că atât excesul, cât și lipsa grăsimilor din alimentație sunt total contraindicate. Consumul în exces are ca urmare, în primul rând, creșterea nedorită în greutate, grăsimile având cel mai mare conținut caloric dintre toți nutrienții. Iar dacă excesul se face pe baza grăsimilor saturate, urmarea va fi creșterea lipidelor din sânge, în special a colesterolului LDL, așa-numit «rău»”, spune prof. Hâncu.
Lipsa grăsimilor din dietă are ca efect privarea organismului de grăsimile esențiale Omega 3 și 6
Pe de altă parte, explică medicul, eliminarea totală a grăsimilor din alimentație nu este deloc o opțiune bună, în condițiile în care, în locul grăsimilor, se vor consuma mai mulți carbohidrați, care se transformă în organism tot în grăsimi de depozit. În plus, lipsa grăsimilor din dietă are ca efect privarea organismului de grăsimile esențiale Omega 3 și 6 și de vitaminele liposolubile A, D și E.
Prin urmare, susține prof. Nicolae Hâncu, este indicată grijă atât la cantitatea de grăsimi consumată, cât și la calitatea acestora din alimentație. „Se știe astăzi, fără dubiu, că înlocuirea grăsimilor saturate din alimentație cu grăsimi polinesaturate, de exemplu Omega 3 și 6, are ca efect o scădere semnificativă a riscului cardio-vascular. De aceea, atunci când alegem un produs, trebuie să ne uităm nu numai la procentul de grăsime conținut, dar și la tipul de grăsimi pe care îl conține. Ideal este să alegem produsele cu un conținut mediu de grăsime – nici varianta cu 100% grăsime, dar nici varianta total degresată -, cu o proporție mare de grăsimi polinesaturate și cantitate redusă de grăsimi saturate”, a mai spus profesorul Hâncu.
Unul din cele mai păguboase obiceiuri alimentare ale românilor este nerespectarea orarului meselor
Medicul recomandă, astfel, consumul cumpătat de alimentele bogate în grăsimi saturate și trans, așa cum sunt brânzeturile grase, untul, smântâna, carnea grasă, produsele de patiserie sau produsele prăjite în grăsimi animale. ’De asemenea, să ne îndreptăm atenția către alimentele bogate în grăsimi polinesaturate esențiale, cum sunt peștele, uleiurile vegetale de diferite tipuri, margarinele tartinabile de calitate – fără grăsimi hidrogenate -, fructele oleaginoase”, a mai precizat Nicolae Hâncu.
Pe de altă parte, potrivit medicului, unul din cele mai păguboase obiceiuri alimentare ale românilor este nerespectarea orarului meselor. ” Frecvent, se sare peste micul dejun, iar cina se servește noaptea târziu. În plus, se consumă mese bogate în grăsimi, în special saturate, alimente de tip fast-food, dulciuri, băuturi îndulcite și băuturi alcoolice în exces, iar aici aș face o mențiune specială pentru băuturile spirtoase consumate înainte de masă. Prânzul servit în grabă, sub formă de sandvișuri consistente, hipercalorice, gătitul prin metode nesănătoase – prăjeli, rântaș, adaos de smântână în mâncare – și consumul redus de alimente sănătoase – legume, fructe, produse cerealiere integrale sau pește sănătos preparat – sunt alte obiceiuri alimentare păguboase ce caracterizează, din păcate, alimentația românilor”, mai spune prof. Hâncu.
Trebuie să asociem alimentația sănătoasă unui stil de viață sănătos
Potrivit medicului, o alimentație sănătoasă este împărțită în trei mese principale și două-trei gustări, la ore adecvate. „Contează foarte mult ce alimente consumăm, dar în egală măsură este important cum le preparăm – folosind tehnologii moderne, acestea devin gustoase și variate – și ce stare de spirit avem când mâncăm – este recomandat să le savurăm cu calm, într-un ambient corespunzător. Asociem alimentația sănătoasă unui stil de viață sănătos, motiv pentru care ar trebui să devină parte integrantă din viața noastră, oriunde ne aflăm, pe termen lung. Grija pentru siguranța alimentară ar trebui să ne însoțească permanent”, conchide profesorul Hâncu.
Medicul a făcut referire și la alimentația exclusiv vegetariană. „Putem deveni brusc vegetarieni doar dacă există o motivație. Dar această motivație, pentru majoritatea persoanelor, nu există. În plus, echilibrul este mult mai bun decât orice restricție alimentară. Pe de altă parte, postul nu va afecta omul sănătos. Un om sănătos nu va fi afectat de post. Eventual, «ia» două-trei kilograme în greutate”, a explicat el.