Joi, 19 februarie 2026, în cadrul programului național „Școala altfel”, elevii claselor a VII-a și a VIII-a de la Liceul Teoretic „Iorgu Vârnav Liteanu” din Liteni au avut parte de o întâlnire specială și extrem de utilă, dedicată unui subiect de maximă actualitate: dependența de ecran și necesitatea găsirii unui echilibru sănătos între viața online și cea offline.
Invitatul special al activității a fost doamna doctor Stroescu Anca Iuliana, reprezentant din partea instituției Direcția de Sănătate Publică Județeană Suceava, care a prezentat tema cu rigoare profesională, claritate în exprimare și o deosebită deschidere față de elevi.
Activitatea a fost inițiată de profesorii diriginți ai claselor implicate: domnul profesor Gavriliuc Sorin, domnul profesor Tofan Ioan Iulian și doamnele diriginte prof. Țurcanu Alina Petruța, prof. Anton Ana, prof. Vornicu Iuliana și prof. Dumitriu Elena Gabriela. Discuțiile au fost interactive, susținute de exemple concrete, explicații științifice accesibile și sfaturi aplicabile în viața de zi cu zi.
- Dependența digitală – o realitate neurologică
În cadrul întâlnirii, elevii au aflat că, la nivel cerebral, dependența de ecran prezintă similitudini semnificative cu dependența de droguri. În literatura de specialitate, fenomenul a primit denumiri sugestive precum:
- „cocaină electronică” (directorul catedrei de neuroștiințe de la UCLA),
- „pharmakeia digitală” (Andrew Doan, medic și doctor în neuroștiințe),
- „heroină electronică” (cercetători chinezi).
S-a explicat faptul că dezvoltarea completă a creierului uman are loc în jurul vârstei de 25 de ani, când se maturizează cortexul prefrontal – regiunea responsabilă de autocontrol, voință, planificare, luarea deciziilor și reglarea emoțiilor.
Orice dependență instalată înainte de această vârstă se poate integra în procesul de maturizare cerebrală, influențând modul în care persoana va gândi și va reacționa pe tot parcursul vieții.
Dependența digitală presupune utilizarea compulsivă a dispozitivelor electronice (telefon, tabletă, laptop, consolă etc.), peste două ore zilnic, în măsura în care acest comportament începe să interfereze cu viața cotidiană.
- Ce se întâmplă în creier?
În centrul explicațiilor s-a aflat sistemul dopaminergic. Dopamina, substanță asociată cu plăcerea, recompensa și motivația, este eliberată în mod normal în cantități fiziologice și contribuie la atenție, memorare și învățare.
În cazul dependenței digitale, dopamina este eliberată în exces, generând o stare intensă de bine. Creierul percepe această stimulare rapidă ca pe o recompensă puternică, ceea ce determină dorința de a repeta comportamentul – petrecerea unui timp tot mai îndelungat în mediul virtual.
În timp, apare fenomenul de toleranță: creierul hiperstimulat are nevoie de stimuli din ce în ce mai intenși pentru a obține aceeași satisfacție.
Consecințele pot include:
- scăderea capacității de concentrare și afectarea memoriei;
- diminuarea randamentului școlar;
- iritabilitate, frustrare și comportamente agresive;
- anxietate, depresie, distorsionarea realității;
- tulburări de somn prin afectarea secreției de melatonină;
- scăderea imunității, creșterea tensiunii arteriale;
- dureri cervicale, cefalee și tulburări de vedere;
- diminuarea creativității și a empatiei.
Expunerea prelungită la jocuri violente poate afecta zonele cerebrale implicate în controlul impulsurilor și al emoțiilor.
- Conexiunea reală – antidotul digital
Un mesaj central al întâlnirii a fost acela că opusul dependenței digitale este conexiunea reală, autentică, relația directă cu ceilalți – fundament al umanității și al sănătății emoționale.
„Considerăm că această întâlnire a fost nu doar oportună, ci și necesară, mai ales într-o perioadă în care tehnologia ocupă un loc tot mai important în universul copiilor. Am apreciat în mod deosebit abordarea echilibrată și empatică a subiectului. Nu s-a pus accent pe interdicții, ci pe conștientizare, dialog și asumarea responsabilității. Elevii au fost atenți, implicați și au adresat întrebări autentice, semn că tema îi preocupă cu adevărat și face parte din realitatea lor zilnică”, au transmis profesorii diriginți.
Elevii au înțeles că tehnologia poate fi un sprijin valoros, atât timp cât este utilizată cu echilibru și discernământ. Reducerea timpului petrecut în mediul digital creează spațiu pentru alternative sănătoase: lectura, sportul, învățarea unei limbi străine, activitățile artistice, muzica, dansul sau dezvoltarea unor pasiuni autentice.
„Ca profesori, considerăm esențial să le oferim nu doar cunoștințe academice, ci și repere pentru a face alegeri sănătoase și responsabile în viață”, au completat aceștia.
Așa cum spunea Albert Einstein: „Încercați să nu deveniți un om de succes, ci un om de valoare.”
Formarea unor obiceiuri echilibrate încă din copilărie reprezintă, fără îndoială, un pas important spre devenirea unor oameni de valoare – conștienți, responsabili și capabili să aleagă conexiunea reală în locul iluziei digitale.
