Aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu se confruntă cu tulburări emoționale la școală: oboseala persistentă (45%), agitația și neliniștea (33%), supărarea și îngrijorarea excesivă (31%).
Este una dintre concluziile studiului „Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial în România”, finanțat de Uniunea Europeană, primul raport care analizează starea de bine, echilibrul emoțional și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România.
Revenind la tulburările emoționale din spațiul școlar, acestea au o incidență dublă în rândul fetelor (manifestări din sfera anxietății și depresiei clinice).
Elevii din mediul urban au o probabilitate mai ridicată decât cei din mediul rural de a se simți nefericiți la școală (28% în urban, 19% în rural), îngrijorați și anxioși (35% în urban, 24% în rural) și obosiți din cauza lipsei de somn în timpul nopții (50% în urban, 38% în rural).
„Totodată, frecvența dezechilibrelor emoționale crește progresiv de la clasa a V-a la a VIII-a, în special în zona riscului moderat”, spune studiul.
Aceste dezechilibre sunt recunoscute de părinți, profesori, consilieri și specialiști, care semnalează o deteriorare accelerată a stării emoționale a elevilor, în special în clasele terminale. Fetele se confruntă mai des cu timiditate, singurătate și lipsă de încredere, iar băieții ajung la cabinetul consilierului în special pentru comportamente neadecvate/ agresive.
Analiza mai subliniază că aproximativ 40% nu se simt încurajați să își exprime opiniile, iar 35% nu pot discuta deschis cu un profesor; 26% declară că au experimentat situații de frică față de anumiți colegi. Încrederea în școală și în profesori scade semnificativ odată cu vârsta, iar elevii din clasele mai mari se simt tot mai puțin ascultați și valorizați.
- 20% au raportat fenomene de bulliyng
Fenomenele de agresivitate și bullying sunt prezente într-o proporție semnificativă în școli, afectând stabilitatea emoțională a elevilor. Aproximativ 19% dintre elevi au raportat intimidări, tachinări sau jigniri, mai ales în clasele mici de gimnaziu. În plus, aproximativ 16% dintre elevi prezintă risc mediu sau ridicat de a fi fost victime ale bullyingului, iar 15% au fost agresori.
Atitudinea pasivă a colegilor agravează fenomenul: 46% dintre elevi afirmă că nu intervin atunci când asistă la acte de agresiune. Acest comportament de non-intervenție contribuie la normalizarea agresivității în școală.
Totodată, 11% prezintă risc de auto-vătămare sau consum de substanțe. Comportamentele de risc se cumulează adesea: 38% dintre victime sunt și agresori, iar jumătate dintre elevii cu risc de autovătămare sunt implicați și în alte forme de violență.
„Un procent îngrijorător de elevi (25%) manifestă tendințe de auto-vătămare, mai frecvente în rândul fetelor. Deși acest comportament scade ușor în clasa a VIII-a, incidența sa rămâne alarmantă și corelată cu dificultăți de reglare emoțională și dezechilibru socio-emoțional”, consemnează raportul.
- Concluzii îngrijorătoare
Concluziile raportului subliniază că elevii de gimnaziu se confruntă frecvent cu stări de disconfort emoțional, precum anxietate, nefericire, singurătate sau timiditate, iar comportamentele de risc – autovătămarea, consumul de alcool sau substanțe – sunt semnalate într-o proporție îngrijorătoare. Cu toate acestea, școlile nu dispun de instrumente standardizate și aplicate periodic pentru identificarea timpurie a riscurilor emoționale.
„Colaborarea dintre școală, familie și specialiști este adesea informală și lipsită de coerență”.
Pe măsură ce elevii înaintează în vârstă, în special spre finalul ciclului gimnazial, relația cu cadrele didactice se modifică, devenind mai distantă. Nevoia lor de autonomie, recunoaștere și sprijin emoțional nu este adesea înțeleasă sau adresată de profesori, care își mențin așteptările formulate în clasele mai mici.
Acest decalaj contribuie la o scădere a încrederii și la tensiuni în relația elev-profesor, limitând capacitatea școlii de a răspunde empatic și adaptat nevoilor reale ale adolescenților.
- Rolul online-ului
Elevii petrec în mediul online, în medie, 4 ore în zilele de școală și peste 5 ore în weekend.
Consumul digital este comparabil cu timpul petrecut cu familia și aproape dublu față de cel petrecut cu prietenii.
Elevii folosesc tehnologia pentru a se recrea, stau pe rețele sociale, jocuri și conținut video.
Majoritatea sunt consumatori pasivi.
Folosesc internetul în special seara, înlocuind alte activități de relaxare sau de pregătire pentru somn.
Consilierii școlari și experții subliniază faptul că utilizarea excesivă a tehnologiei este adesea o formă de evadare emoțională, asociată cu scăderea stimei de sine, dificultăți de relaționare și oboseală psihică. „Elevii ajung să compare în mod nesănătos propria viață cu modelele promovate online, ceea ce accentuează insecuritățile și instabilitatea identitară”, mai arata raportul.
După pragul de 4 ore zilnice petrecute online, se observă o deteriorare clară a stării de bine emoțională și relațională.
Primul raport al analizei stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial din România poate fi analizat integram aici
