Într-un fotbal milog și ca vai de mama lui, cum este ăsta al nostru, ai cărui cei mai breji reprezentanți, în timp ce alții se băteau pentru titlul european, se băteau și ei probabil pentru un loc cât mai aproape de ecranul televizorului, nu mai miră de mult timp pe nimeni să audă de transferuri spectaculoase în ambele direcții (și import, și export) și care durează fix până
în ultima zi a perioadei afectate acestora. Atunci însă, în ziua finală, aflăm că ăia care erau ca și adjudecați fie de Barcelona, de Milan ori de Chelsea, ajung în cele mai bun caz la Ludogorets, la Beijing ori la Dnepr. Nici vara asta (iar sezonul de transferări abia a început, așa că ne vom mai distra mult și bine) n-am fost scutiți de obișnuitul circ, cele care au deschis balul fiind, ca întotdeauna, Steaua și Dinamo. De la Steaua, până mai ieri-alaltăieri, era ca și adjudecat Chiricheș. Fix de Barcelona, că la Real făcea probabil gâlci. Și pe o sumă comparabilă cu cele plătite de Barca chiar pentru fotbaliști: 15 milioane de euro! La distanță de vreo săptămână, se făcuseră vreo 12, de te întrebai dacă între timp nu se accidentase minunatul, ori dacă nu uitase cum se deposedează adversarul prin tackling. A mai trecut un pic și se făcură 10. Sumă rotundă, perfect rezonabilă, chiar și pentru o echipă ca Inter, că Barca dispăruse din peisaj. Ultima, cea mai proaspătă, adică, știre (că ultima va fi cea în care vom afla că nu renunță la Steaua pentru nimic în lume, nici măcar sub amenințare cu pistolul lui Năstase) zice că nu știu care căzătură (alde Chievo sau Brescia, ori alta de același soi) ar fi dispusă să dea… 5 milioane! Pariază cineva că va fi titular la Steaua? Dincolo, la Dinamo, s-a produs minunea: și-a luat viteză Moți. N-a ajutat. Chiar și fără el, Dinamo a luat 3 în primul amical de după. Chiar de la Ludogorets, unde s-a dus Moți, după ce, desigur, se bătuseră pentru el Lazio, Bayern și Arsenal. Dar cel mai tare e totuși Chivu: nu la Ajax, cu 5 milioane salariu, nici la Galata pe vreo 3,5, ci tot la Inter, pe vreun milion și ceva. De banii ăștia, și-a luat inima-n clonți, ghetele-n cârcă, și s-a pornit și către Națională. Care, cică, în sfârșit, va avea iarăși căpitan. De la mine se vede doar copitan.
