Perioada postnatală este adesea descrisă în termeni ideali de fericire și împlinire, însă realitatea psihologică a proaspetei mame este mult mai complexă, fiind marcată de o vulnerabilitate extremă cauzată de prăbușirea nivelurilor de estrogen și progesteron, privarea de somn și reorganizarea identității personale. Pentru a preveni instalarea depresiei post-partum – o afecțiune care afectează un procent semnificativ de femei – este esențial ca intervenția să înceapă prin gestionarea așteptărilor și construirea unei rețele de suport solide încă din primele zile după ieșirea din maternitate.
Un prim sfat fundamental pentru orice mamă este recalibrarea standardelor de perfecțiune, deoarece presiunea de a fi o „mamă perfectă” cu o casă impecabilă și un ritm de viață neschimbat este unul dintre principalii factori declanșatori ai anxietății; acceptarea faptului că dezordinea temporară și prioritizarea odihnei în detrimentul treburilor casnice nu reprezintă un eșec, ci o dovadă de maturitate emoțională, poate reduce considerabil povara psihologică.
În strânsă legătură cu acest aspect, al doilea pilon al prevenției este delegarea activă a sarcinilor, ceea ce înseamnă că femeia trebuie să învețe să ceară și să accepte ajutorul partenerului, al familiei sau al prietenilor fără a se simți vinovată, permițându-le acestora să preia gătitul, curățenia sau cumpărăturile pentru ca ea să se poată concentra exclusiv pe refacere și pe conectarea cu nou-născutul.
Al treilea element critic este protejarea somnului – o provocare majoră în contextul alăptării și al nevoilor bebelușului – însă studiile clinice demonstrează că privarea severă de somn este direct corelată cu psihoza și depresia, motiv pentru care mama trebuie să încerce să doarmă atunci când bebelușul doarme sau să permită cuiva să supravegheze copilul timp de câteva ore pentru a obține măcar un ciclu complet de somn neîntrerupt.
Adesea trecută cu vederea, nutriția adecvată este esențială pentru echilibrul psihic. Creierul depinde de Omega-3, proteine și vitaminele B pentru a produce serotonină, transformând astfel o dietă sănătoasă într-o barieră naturală împotriva instabilității emoționale.
Un al cincilea sfat vizează comunicarea onestă a emoțiilor negative, deoarece reprimarea tristeții, a furiei sau a sentimentului de inadecvare sub masca unei fericiri mimate poate duce la o explozie emoțională ulterioară; vorbind deschis cu partenerul sau cu o persoană de încredere despre faptul că perioada este grea, mama normalizează propria experiență și sparge izolarea emoțională.
Pe locul șase se află stabilirea unor limite clare în ceea ce privește vizitatorii, deoarece, deși intențiile celor dragi sunt bune, fluxul constant de oameni în casă poate epuiza resursele senzoriale ale mamei și poate perturba ritmul fragil al bebelușului. Este perfect acceptabil ca în primele săptămâni accesul să fie restricționat doar la persoanele care aduc ajutor practic, nu doar prezență socială.
Al șaptelea pas esențial este mișcarea și contactul zilnic cu lumina soarelui. Chiar și o scurtă plimbare de zece minute în aer liber face minuni: scade nivelul de cortizol și oferă acea pauză vizuală atât de necesară, ajutând mamele să evadeze din monotonia celor patru pereți.
În al optulea rând, este crucială evitarea rețelelor sociale și a comparațiilor cu imagini idealizate ale maternității prezentate online, care sunt adesea filtrate și nerealiste, generând sentimente de inferioritate și invidie care alimentează stările depresive.
Al nouălea sfat psihologic este rezervarea unui interval scurt, de măcar 15-20 de minute pe zi, pentru „timpul cu sine”, în care mama să nu fie doar „mamă”, ci să facă ceva care îi amintește de identitatea ei anterioară, fie că este vorba de citit, ascultat muzică sau o baie caldă, acest mic ritual ajutând la menținerea continuității eului.
În cele din urmă, al zecelea și poate cel mai important sfat este monitorizarea atentă a semnelor timpurii de tristețe persistentă și apelarea fără ezitare la ajutor profesional, precum un psihoterapeut specializat în sănătate perinatală, deoarece intervenția timpurie poate preveni cronicizarea stărilor și poate transforma experiența post-partum dintr-una traumatizantă într-una de creștere personală.
Toate aceste strategii, aplicate consecvent, formează o plasă de siguranță care protejează nu doar mama, ci întregul ecosistem familial, recunoscând faptul că o mamă sănătoasă din punct de vedere psihic este cel mai prețios dar pe care îl poate primi un copil, iar îngrijirea de sine nu este un act de egoism, ci unul de responsabilitate supremă față de noua viață care depinde în totalitate de starea de bine a părinților săi.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753 937 223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com
