E clar, ceva se schimbă

Am așteptat oarecum temător ultima etapă din La Liga, meciul Real-ului cu Sevilla, în deplasare, fiind de presupus că nu va fi unul tocmai ușor. Însă de aici până la dezastrul care s-a produs e cale lungă, cam cât e și distanța de la Madrid până la Torino, dacă înțelegeți ce vreau să spun… Cert e că de când s-a haiducit Ronaldo, n-aș putea spune că Real s-a dus dracului, dar e limpede că jocul ei e schimbat radical, și nu în bine. Cei rămași par a fi în căutarea omului de gol, rol pe care teoretic ar trebui să-l preia Bale, în ideea că Benzema n-a fost niciodată omul decisiv, chiar dacă înscrie și el niște goluri pe sezon. Numai că până și Bale pare a-l căuta pe Ronaldo, deși teoretic ar trebui să fie fericit că a scăpat de el. Zău că l-am văzut căutându-l nu doar din priviri, dar și cu niște mingi pe care CR7 le-ar fi ajuns și le-ar fi folosit la maximum, în timp ce ăștilalți rămași pe acolo doar se uită luuung după ele, până ies, desigur, în aut! Degringolada a cuprins întreaga echipă, fundașii părând și ei că se gândesc tot la Ronaldo, în sensul că chiar dacă ei jucau la fel de prost, avea el grijă să dea de unul singur cu un gol mai mult decât echipa adversă. Poate de aceea, la 1 – 0 pentru Sevilla, nimeni nu părea afectat. Ba nici măcar la 2 – 0, scor la care e clar că așteptau să dea CR7 de 3 ori cu obiectul în ațe. Tocmai la 3 – 0 și-au dat seama că ăsta e plecat pe la Torino, moment în care chiar s-au panicat, drept pentru care mă miră doar că n-au mai luat încă vreo 2-3 bucăți. Sigur mai durează o vreme până să se așeze lucrurile pe noul făgaș, singurul motiv de optimism fiind acela că și capra Barcelonei e mai mult moartă decât vie.