E bine să ai de unde alege

Indiscutabil, subiectul numărul 1 al acestor zile este transferul lui Hagi ăla micu’ în…, chiar așa: în care țară și la care echipă? Spre deosebire de trecutele veri, când discuțiile despre transferuri se purtau în registrul comic și se finalizau în cel tragic (fiindcă e totuși o tragedie să ți se fluture pe la nas chestii despre Lyon sau Stuttgart, iar tu să ajungi maximum la Ludogoreț ori Asteras), de data asta, datorită evoluției excelente a Naționalei under 21 la turneul final european, chiar există cluburi importante care îi vor pe ăștia micii în ograda lor, Ianis Hagi fiind probabil cel mai vânat produs. Mirările noastre în legătură cu prețurile în general sub așteptări la care se negociază respectivele transferuri sunt legate mai degrabă de istericalele unui Nea Gigi care vede în fiecare fotbalist de la FCSB un M’Bappe decât de valoarea lor actuală și cea în perspectivă. Fiindcă, logic, cine dă banii se gândește nu doar la ziua de azi, ci și la cele de mâine și de poimâine. Iar fotbaliștii români sunt cunoscuți și recunoscuți pentru capacitatea lor aproape nulă de adaptare, chestie care are legătură directă cu spațiul cultural unde (nu) au fost educați, cu deschiderea minții, cu manierele etc. Ei bine, mie copiii ăștia chiar mi se par construiți din alt material decât absolut toate generațiile precedente, fiind clar mai destupați, mai aerisiți, mai apți de performanță oriunde, nu doar pe terenurile din Voluntari și Chiajna. Au sesizat chestia asta și alții, fapt dovedit de veritabila bătălie care se dă pentru foarte talentatul Ianis Hagi, un potențial conducător de joc comparabil cu alde Iniesta ori Xabi Alonso. Poate de aceea și este căutat de cluburi spaniole, în frunte cu Barcelona, dar care se pare că mai întâi vrea să-l călească la Valladolid, unde patron este Ronaldo, dublul campion mondial, nu CR7. L-ar mai vrea Sevilla, tot de acolo, dar și Borussia Dortmund ori Spartak Moscova, prețul fiind deja de 12 milioane, ceea ce înseamnă ceva. Mie personal mi se pare puțin, dar dacă va confirma așteptările, va urca năvalnic. Alegerea a fost grea, e clar, dar tot mai bine e așa decât să te caute Tavria Simferopol și tu să ajungi să îmbătrânești la Ludogoreț, pe 300.000.