După trei ani de zile în care au învățat carte în casa învățătoarei din sat, elevii din Dârmoxa, orașul Broșteni, merg, din această toamnă, la o școală normală. Școala primară din sat a fost reabilitată în această vară, astfel că cei cinci elevi ai unității pot face carte în siguranță. Pentru că școala primară era într-o stare avansată de degradare și reprezenta un pericol pentru elevi, în 2012, învățătoarea Ionela Păcurar și-a transformat sufrageria în sală de clasă. Din acest an lucrurile au revenit la normal, Gheorghe Pancu, directorul școlii, arătând că în vechea școală din sat au fost investiți 62.200 de lei, bani de la primărie.
„S-a reparat acoperișul, s-a montat parchet nou, s-a zugrăvit. La exterior s-a reparat temelia, s-a izolat cu polistiren, s-a pus tencuială ornamentală, au fost turnate scări, s-au pus ușă și ferestre din termopan, s-a construit gard. A fost făcut și un grup sanitar, însă afară. Lucrările au durat aproximativ două luni, iar pe 14 septembrie copiii au venit la școală în clădirea reabilitată”, a povestit Pancu, cel care are în grijă toate școlile din orașul Broșteni.
În catalogul Școlii Primare Dârmoxa figurează doar cinci elevi – unul la clasa pregătitoare, unul în clasa I, doi în clasa a II-a și unul în clasa a IV-a.
La catedră stă tot Ionela Păcurar, învățătoarea obținând continuitate pe post.
„Am făcut o solicitare la Inspectoratul Școlar Suceava să nu se desființeze această școală, am explicat situația de aici. Copiii sunt prea mici pentru a face naveta”, a mai completat Gheorghe Pancu.
Clădirea din 1938, pericol pentru elevi
Construită în 1938, de-a lungul timpului clădirea școlii a avut parte doar de mici cârpeli, astfel că situația în care se afla înainte de reabilitare era una jalnică. Mai mult de atât, încăperile erau extrem de răcoroase, iar pe timp de iarnă sobele din săli nu puteau asigura confortul termic celor mici.
În 2012, Ionela Păcurar a propus autorităților locale să-i școlarizeze pe copii acasă la ea, inițiativă ce a fost agreată, astfel că elevii au învățat în sufrageria cadrului didactic și nu o într-o școală ca ceilalți elevi din țară. Casa învățătoarei este în apropierea școlii, astfel că cei mici nu au avut mult de mers.
Dacă nu s-ar fi găsit această soluție de compromis, cel mai probabil elevii ar fi rămas fără prea multă școală. Situația materială a familiilor lor nu are fi permis plata unei chirii în Broșteni sau Vatra Dornei, iar o mașină sau un microbuz școlar nu ar fi putut transporta zilnic copiii către alte școli din cauza drumurilor deplorabile și a distanțelor mari.
La Dârmoxa copiii mai mici de 6 ani nu au unde merge la grădiniță, deci stau acasă.
