Plecat în Ucraina de mai bine de un an și jumătate, omul de afaceri Dumitru Morhan a trimis scrisori deschise atât președintelui României, Klaus Iohannis, cât și șefei Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.
Condamnat în două dosare penale și cu un rest de pedeapsă de 3 luni și 19 zile de executat, omul de afaceri sucevean se arată dispus să se întoarcă în orice moment în țară. Morhan susține însă că ezită să revină în România deoarece nu are încredere în sistemul juridic din România, considerând că există un grad ridicat de corupție atât în rândul procurorilor, cât și printre judecători.
Morhan: „M-au condamnat ilegal și au distrus afacerea mea”
În scrisoarea trimisă către șeful statului român, Dumitru Morhan spune că „politicienii corupți au ignorat adevărul pentru beneficiul lor personal, m-au condamnat ilegal și au distrus afacerea mea”. „Nu au putut distruge faptele mele bune și încrederea mea că dreptatea va triumfa. Unii din agresorii mei azi deja se ascund de justiție, iar alții precum cameleonii și-au schimbat culoarea și s-au ascuns. Având o afacere mare ca de obicei am lucrat pentru binele României, nu numai pentru crearea locurilor de muncă și plata impozitelor, dar de asemenea și susținerea cetățenilor obișnuiți cu tot ce aveam. Cu sprijinul meu s-au construit șapte biserici, am dotat cu calculatoare moderne zeci de școli, sute de oameni săraci au obținut daruri și adăpost, astfel încât aceștia să-și poată educa copiii și să trăiască fericit”, se arată în scrisoarea trimisă președintelui Iohannis.
Dumitru Morhan spune că începutul sfârșitului său a venit în momentul în care și-a anunțat candidatura pentru un loc în Parlamentul României la alegerile din 2012.
„Am întâlnit o rezistență violentă din partea funcționarilor hoți și corupți în cercurile politice, în organele procuraturii și în instanțele de judecată. Pentru a îmi tăia calea mea spre Parlament, au obligat procuratura și instanțele de judecată să falsifice faptele și să mă condamne pentru aceea ce nu am făcut nicicând. Motivul real al fabricării cazului juridic fals împotriva mea a fost că în 2012 peste 97% din membrii Asociației Ucrainenilor din România, la Congres, m-au ales pe mine președinte al Asociației, care mi-a deschis calea de a participarea la alegerile parlamentare. Dreptatea trebuie să fie restabilită. Nu putem lăsa nepedepsită fărădelegea. Sper sincer că aceste fapte vor fi reinvestigate și dreptatea va triumfa. Hoții nu lasă memorii bune printre oamenii obișnuiți. Însă oamenii își amintesc faptele mele bune și astăzi”, sunt cuvintele pe care Dumitru Morhan i le-a scris șefului statului.
„O parte dintre procurorii și judecătorii care au fabricat dosarele împotriva mea sunt acuzați astăzi în cazuri de corupție”
Omul de afaceri sucevean crede cu tărie că ambele condamnări pe care le-a suferit în România sunt nedrepte, motiv pentru care solicită atât președintelui Iohannis, cât și conducerii DNA să se implice pentru restabilirea adevărului.
„Fac apel, onorabil domn Președinte, a lua calea dreptății și apărarea legii, pentru a proteja nu numai drepturile mele la un proces echitabil, dar, de asemenea, drepturile a sute și mii de persoane, cetățenilor români care au fost acuzați pe nedrept din partea politicilor corupți. Îndemn toți judecătorii și procurorii să respecte strict legile țării noastre în administrarea justiției. Îndemn toate autoritățile de stat, care sunt obligate pentru a lupta împotriva corupției, a ridica împreună drapelul acestei lupte și să apere dreptul țării noastre pentru un viitor mai luminos. Îndemn toți cetățenii obișnuiți din România a nu se supune fărădelegilor, a-și apăra drepturile și interesele legitime, a riposta față de corupție oriunde, oricând și în orice caz”, se arată în scrisoare către președintele României.
O solicitare similară a fost transmisă și către Laura Codruța Kovesi, însoțită de un scurt istoric al evenimentelor în care Dumitru Morhan a fost implicat.
„În 2001 m-am adresat instanțelor de judecată cu scopul să-mi apăr drepturile mele legitime pe care le-am dovedit anterior tot în instanță. Mai târziu, în 2012 din cauza funcționarilor corupți am fost acuzat pe nedrept de fraudă și condamnat la închisoare pentru trei ani. Procurorii și judecătorii corupți au ignorat faptul că eu îmi apăram drepturile în instanța de judecată, unde funcționează proceduri corespunzătoare. Dacă știam că gestiunea frauduloasă poate fi realizată prin instanța de judecată, se poate concluziona că judecătorii care emit hotărârile sunt coautori la fraudă, ceea ce este un nonsens total. N-am făcut afaceri în mod fraudulos, ci mai degrabă am o reputație de om de afaceri puternic și binefăcător. Dar, o parte dintre procurorii și judecătorii care au fabricat dosarele împotriva mea sunt acuzați astăzi în cazuri de corupție”, se arată în scrisoarea trimisă către procurorul-șef al DNA.
Fost procuror DNA: „Soluția adoptată este discutabilă”
Gheorghe Vizitiu, un fost procuror al structuri centrale a DNA, devenit între timp avocat, este de părere că într-unul dintre cazuri încadrarea juridică este discutabilă, ceea ce pune sub semnul întrebării condamnarea dictată. Punctul de vedere a fost exprimat în revista Dreptul, cu argumentele de rigoare.
„Este discutabilă soluția adoptată în cauză, în ceea ce privește reținerea tentativei la infracțiunea de înșelăciune. Apreciem că, în speță, chiar pe fondul situației de fapt – preluată din rechizitoriu de către instanța de fond, cât și de instanțele superioare de control judiciar – nu sunt realizate elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în forma consumată (așa cum a opinat reprezentantul părții civile), dar nici ale tentativei la infracțiunea de înșelăciune. Dacă am accepta că inducerea în eroare se poate realiza și prin intermediul instanțelor de judecată, înseamnă că, în mod deliberat, se poate ajunge la ideea că magistrații care pronunță hotărârea sunt coautori la înșelăciune cu reclamantul cererii de chemare în judecată care a folosit înscrisuri false, ceea ce este о totală absurditate. Judecarea unei cauze nu poate fi realizată prin inducere în eroare, prin amăgire. Judecata exclude amăgirea părților din proces. Magistrații nu pot fi induși în eroare, amăgiți, deci înșelați, după cum nici părțile din acel proces nu pot fi amăgite – nici măcar reciproc – deoarece judecata se desfășoară conform regulilor procedurale, iar probele se administrează de către instanță în mod direct și nemijlocit și în contradictoriu. În concluzie, motivarea făcută de către prima instanță și de instanțele de control judiciar privind reținerea tentativei la infracțiunea deînșelăciune nu este convingătoare, fapt pentru care soluția adoptată este discutabilă”, este punctul de vedere exprimat de fostul procuror Gheorghe Vizitiu.
Pentru ce a fost condamnat Dumitru Morhan
Dumitru Morhan a ajuns în penitenciar în noiembrie 2012, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la 3 ani de închisoare în dosarul privind tentativa de înșelăciune asupra văduvei fostului deputat Ștefan Tcaciuc. Ulterior, el s-a prevalat de prevederile Noului Cod de Procedură Penală, iar pedeapsa i-a fost redusă la 2 ani și 6 luni de închisoare, fiind eliberat în primăvara anului 2014.
În iunie 2014, împotriva lui Dumitru Morhan a fost pronunțată o nouă condamnare, de 2 ani și 6 luni de închisoare în dosarul privind înșelăciuni cu produse de balastieră. La această pedeapsă a fost adăugat un spor de 1 an, astfel încât liderul UDUR a primit 3 ani și 6 luni de închisoare. În urma cererilor de contopire a pedepselor din cele două dosare, Curtea de Apel Suceava a decis reducerea sporului de pedeapsă, astfel încât condamnarea finală din acest moment este de 3 ani de închisoare.
Practic, Dumitru Morhan mai are de executat 3 luni și 19 zile de închisoare, asta ținând cont și de pedeapsa pe care a ispășit-o începând cu noiembrie 2012.
