DSP verifică dacă numărul de copii raportați ca vaccinați este corelat cu numărul de doze de vaccin primite

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava controlează corectitudinea raportărilor făcute de medicii de familie, referitor la vaccinare, având în vedere situația epidemiologică din România, de evoluție a epidemiei de rujeolă.
Directorul adjunct al DSP, dr. Cătălina Zorescu, a declarat, ieri, că inspectorii sanitari vor controla corelația dintre numărul de copii raportați ca vaccinați și numărul de doze de vaccin primite, precum și dintre ritmul de aprovizionare, stocul raportat la cabinet și numărul de copii raportați ca imunizați. Un alt indicator îl reprezintă deconturile. Altfel spus, un medic de familie nu poate raporta că a vaccinat într-o lună 100 de copii, dacă stocul de vaccin raportat în luna anterioară a fost de 50 de doze și nu există o altă aprovizionare efectuată pe luna în curs. De asemenea, în evidențe nu au cum să figureze acțiuni de vaccinare în perioadele în care un vaccin a lipsit atât din stocurile DSP, cât și din cele ale medicilor de familie. Scopul controlului este de îndreptare a erorilor, dar și de prevenire a eventualelor false raportări.
Tot în această perioadă se desfășoară campania de identificare, după codul numeric personal și domiciliu, a celor peste 8.000 de copii cu vârsta între 9 luni și 9 ani care apar ca diferență între baza de date prezentată de Direcția pentru Evidența Persoanelor și situația copiilor înscriși la medici de familie din județ. Direcția pentru Evidența Persoanelor face repartizarea acestor copii pe toate unitățile administrativ-teritoriale din județ, iar primăriile, împreună cu medicii de familie, trebuie să verifice care este situația acelor copii.
Peste 7.000 de cazuri de rujeolă, aproximativ 30 de decese
Măsurile luate de autoritățile administrative și sanitare vin pe fondul epidemiei de rujeolă. Până în prezent s-au înregistrat peste 7.000 de cazuri, cu 30 de morți, în condițiile în care este vorba despre o boală a cărei apariție poate fi prevenită prin vaccinare. În ultimii ani, însă, prin concursul mai multor factori – lipsa vaccinului, campanii agresive antivaccinare efectuate de unele organizații sau persoane publice, lipsa de informare corectă a părinților etc. – rata de vaccinare în România a ajuns la 70 la sută. Pentru o bună protecție, rata de vaccinare trebuie să fie de 95% sau peste.
Rujeola este o boală cunoscută încă din antichitate, iar natura infecțioasă a acesteia a fost stabilită cu certitudine în urmă cu aproximativ 150 de ani. Abia în 1963 oamenii de știință au reușit să obțină, în SUA, un vaccin cu virus viu atenuat. Statisticile arată că în țările unde vaccinarea antirujeolică nu se practică pe baza unor programe extinse populațional, această boală determină anual decesul a peste un milion de copii în vârstă de până la 4 ani. Înainte de introducerea vaccinării, rujeola înregistra în România valori ale incidenței anuale care, pentru cazurile raportate, varia între 800 și 1.200 cazuri la 10.000 de locuitori, pentru ca după 1967-1970, când programul de vaccinare a fost extins, să scadă la 300-600 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori, iar apoi la 10-110 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori. Costurile directe și indirecte determinate de rujeolă sunt deosebit de ridicate. Costurile pentru realizarea prevenției prin vaccinare sunt echivalente cu 1/10 din pierderile cauzate de rujeolă, ceea ce face ca orice stat responsabil să opteze pentru vaccinarea copiilor săi.