Sute de credincioși ortodocși armeni și nu numai au venit din toate colțurile țării la Hramul Bisericii Hagigadar. Fiecare a venit cu credința că la Hagigadar orice rugăciune îndreptată către Dumnezeu este ascultată, iar dorințele le sunt împlinite. Numele bisericii, Hagigadar, înseamnă în limba armeană „împlinitoare de dorințe”.
Însuflețiți de această credință, sutele de credincioși veniți la hram au urcat dealul care duce spre biserică în genunchi și tot îngenuncheați au înconjurat lăcașul de cult, închinându-se neîncetat lui Dumnezeu. Colina care duce spre biserică a fost plină de oameni îngenuncheați încă de la primele ore ale dimineții. Drumul către acest vechi lăcaș de cult trebuie parcurs în tăcere. Obiceiul este ca, de oriunde ai pleca, până acolo sus, la zidurile bisericii, să nu rostești nici un cuvânt, dacă vrei ca dorința să-ți fie ascultată.
La Hagigadar au fost prezenți ieri credincioși din toată țara. Pentru unii a devenit o tradiție urcatul la mănăstire, iar alții vin pentru prima oară sau doar să viziteze.
„Vin aici de mulți ani, mă rog pentru sănătate, pentru pace în casă și pentru mântuirea sufletului meu”, a spus cu lacrimi în ochi, îngenuncheată, una dintre credincioasele venite la Hramul Bisericii Hagigadar.
Slujba a fost oficiată de către episcopul Dyrayr Mardyghyan, președintele Uniunii Armenilor din România
De peste o sută de ani, în ziua sărbătorii creștine a Adormirii Maicii Domnului (15 August), la Hagigadar se strâng și credincioși români, alături de armeni veniți din toate colțurile lumii.
Indiferent de ziua în care cade sărbătoarea, slujba se oficiază în cea mai apropiată zi de duminică, după cum spune tradiția. Respectând un vechi obicei, credincioșii care se roagă pentru împlinirea dorințelor urcă în genunchi dealul pe care este se află biserica. În timpul urcușului, aprind lumânări în locuri special amenajate și se roagă pentru împlinirea dorințelor. Ajunși lângă biserică, o înconjoară de trei ori, tot în genunchi, iar după fiecare ocol, se opresc și se roagă.
Pentru că biserica a fost neîncăpătoare pentru sutele de pelerini care ar fi vrut să participe la slujbă, la un moment dat, jandarmii au închis ușile și nu au mai permis accesul în lăcaș.
Slujba a fost susținută de către episcopul Dyrayr Mardyghyan, președintele Uniunii Armenilor din România, și de către preotul paroh al biserii, Azad Mandalian.
Ca în fiecare an, și de această dată, printre pelerini s-a aflat și Varujan Vosganian, vicepreședinte al Partidului Național Liberal.
De la slujbă, la supa de urechiușe
După Sfânta Liturghie urmează o agapă creștină numită „hurban”, la care participă toți pelerinii și mănâncă bucate armenești. Supa de urechiușe (un fel de colțunași umpluți cu carne) este cel mai apreciat fel, urmat de tradiționalul pilaf cu carne de vită.
Biserica Mănăstirii Hagigadar a fost construită în secolul al XVI-lea de către doi frați, negustori armeni. Legenda spune că lor li s-a arătat Fecioara Maria și le-a cerut să-i ridice un lăcaș de rugăciune.
