Dosarul referendumului: Două persoane condamnate la un an și patru luni închisoare. Opt voturi anulate

Instanța supremă a condamnat luni, la un an și patru luni de închisoare cu suspendare, două dintre cele 75 de persoane judecate în dosarul „Fraudă la referendum” și a dispus anularea a opt voturi falsificate, din lista de votare a Secției 105 din Piatra Olt, informează Mediafax. Soții Marius Marinel și Simona Cristina Preduț, trimiși în judecată în dosarul „Fraudă la referendum”, au fost judecați separat de ceilalți 73 de inculpați, prin procedura simplificată, după ce și-au recunoscut vinovăția.Instanța supremă i-a condamnat la câte un an și patru luni de închisoare cu suspendare pe Marius Marinel și Simona Cristina Preduț și le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani și patru luni.Totodată, instanța a dispus desființarea parțială a listei electorale de la Secția 105 Piatra Olt, județul Olt și a anulat de pe această listă opt voturi de la referendumul din 2012, care ar fi fost falsificate. Astfel, au fost desființate: lista electorală suplimentară, pagina 2, poziția 46, unde sunt menționate datele de identificare ale lui Liuță Raul Costache; lista electorală suplimentară – urna mobilă, pagina mobilă, poziția 13, unde sunt menționate datele Ginei Dobeanu; lista electorală suplimentară – urna mobilă pagina 2, poziția 29 unde sunt datele Elisabetei Prodan; lista electorală suplimentară pagina 1, poziția 16, unde sunt menționate datele lui Daniel Pițigoi și de pe aceeași pagină, poziția 17, unde sunt datele Geaninei Pițigoi; lista electorală suplimentară pagina 1, poziția 1 unde sunt datele lui Alin Florin Rad, lista electorală suplimentară pagina 1, pozițiile 24 și 25 unde sunt datele despre Daniela și Marinel Dumbravă. Marius și Simona Preduț au fost obligați de către instanță la plata unor cheltuieli judiciare către stat de 700 și, respectiv, 800 de lei.Decizia instanței supreme poate fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanței supreme.DNA a cerut judecătorilor, în 24 ianuarie, condamnarea soților Marius Marinel și Simona Cristina Preduț la pedepse cu suspendare, arătând că aceștia nu erau instruiți din punct de vedere legal și că la nivel rural nu se cunoaște atât de bine practica de votare.În 10 ianuarie, avocatul celor doi solicitase instanței să îi judece prin procedura simplificată, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedură penală, în care se arată că inculpatul recunoaște integral acuzațiile ce i se aduc de către anchetatori, iar în acest context i se scade o treime din pedeapsa ce va fi aplicată.Tot atunci, instanța a stabilit ca audierile în dosarul „Fraudă la referendum” să înceapă în 14 februarie, cu un prim lot de persoane, respectiv membrii Secției de votare 105, iar în 28 februarie să fie audiat un al doilea lot, cu membri ai secției de votare 140.Liviu Dragnea declara atunci, la ieșirea din sala de judecată, că nu se teme de declarațiile pe care le vor da cei doi inculpați care vor să admită acuzațiile DNA. Dragnea preciza că nu-i cunoaște pe cei doi și că aceștia nu au de unde să-l cunoască pe el. „Nu au ei ce să declare despre mine”, spunea Dragnea.Vicepremierul Liviu Dragnea arăta că nu va mai comenta pe viitor cazul în fața presei, dar că va veni la instanță ori de câte ori este nevoie, pentru lămurirea acuzațiilor ce i se aduc. Dragnea preciza că este posibil ca și el să fie audiat la termenul din 14 februarie.Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, și a stabilit primul termen în 18 februarie 2014. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis o cerere a DNA și a preschimbat primul termen în dosarul „Fradă la referendum”, stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat și vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.”Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței. Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că Liviu Dragnea a încercat să întârzie cât mai mult trimiterea în judecată, a făcut numeroase cereri de amânare a prezentării probelor, nu a dorit ascultarea interceptărilor și a avut o conduită „dilatorie”. Aceștia precizau că pentru ceilalți învinuiți, prezentarea materialului de urmărire penală a durat aproximativ trei săptămâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie și nu s-a încheiat până la trimiterea dosarului la instanță. „Având în vedere cronologia desfășurării acestei activități de prezentare a materialului de urmărire penală, se consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activități este unul rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conținut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus menționate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalți 78 coînvinuiți se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toți ceilalți 78 de învinuiți materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ trei săptămâni, și anume în perioada 14 mai – 4 iunie, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18 iunie și nu s-a încheiat nici până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)”, a arătat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea în judecată a lui Dragnea. Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmărire penală care îl vizau în mod direct, însă, ulterior, nu a dorit să asculte interceptările telefonice.