Dosarul curselor fictive cu ambulanțe, finalizat după aproape cinci ani

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Suceava au finalizat zilele trecute cercetările începute în 2003 în dosarul decontărilor de aproape 1,5 miliarde de lei vechi a sutelor de curse fictive cu ambulanțele de la Vatra Dornei.
Nici unul dintre zecile de angajați ai Substației de Ambulanță de la Vatra Dornei și medici de la spitalul din localitate, puși inițial sub învinuire, nu a fost dat pe mâna judecătorilor, procurorii considerând că faptele comise de aceștia nu pot fi încadrate ca infracțiune.
Totuși, magistrații PCA Suceava au decis aplicarea de sancțiuni cu caracter administrativ față de 15 dintre învinuiți (toți angajați ai Ambulanței de la Vatra Dornei).
Cu excepția Cristinei Tabarcea Moraru, medicul coordonator al Substației de Ambulanță, care a primit o amendă de 1000 de lei, restul angajaților (asistenți medicali și șoferi) au fost obligați de procurori la plata unei sancțiuni de 300 de lei.
Argumentele care au stat la baza deciziei de scoatere de sub urmărire penală a zecilor de învinuiți din acest dosar complex, acuzați de fals intelectual, neglijență în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost prezentate, ieri, printr-un comunicat al Biroului de Presă al PCA Suceava.
Sute de pacienți fictivi și boli inventate Scandalul curselor fictive cu ambulanțe a izbucnit în 2003, după ce, în urma unui control efectuat de reprezentanți ai Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, s-au constatat nereguli grave în activitatea desfășurată de personalul Substației de Ambulanță Vatra Dornei, în cursul anului 2002.
S-a descoperit atunci că, atât medicul coordonator, cât și personalul medical, au raportat spre decontare către C.A.S. Suceava un număr de 1030 solicitări de asistență medicală prespitalicească, nejustificate și neefectuate.
Organele de control aveau să descopere, de exemplu, că în peste 650 de fișe de solicitare s-a acordat asistență medicală în regim de urgență unor persoane care în realitate nu existau, acestea nefiind identificate în baza de date a Formațiunii de Evidență Informatizată a Persoanei din cadrul Poliției Municipiului Vatra Dornei.
Alte câteva sute de persoane, ale căror nume apăreau pe fișele de solicitare, au declarat în urma verificărilor că nu au solicitat în acel an ambulanța.
În urma verificărilor, organele de control au stabilit că mai bine de jumătate dintre bolnavii menționați în fișele de solicitare erau angajați sau foști angajați la Compania Națională a Uraniului Crucea, unde șefa ambulanțierilor dorneni, Cristina Tabarcea Moraru, a fost medic de întreprindere, dispunând astfel de datele lor de identificare (nume, prenume, CNP).
Comisia de control a C.A.S. Suceava a verificat în teren, la acea vreme, realitatea solicitărilor cu „rezolvare la domiciliu” de către medicul coordonator.
Într-un număr de trei cazuri selectate aleatoriu, s-a constatat că persoanele respective nu au solicitat în anul 2002 ambulanța și nici nu au suferit de bolile consemnate ca diagnostic pe fișă.
Șoferii de pe ambulanțe au intrat și ei în horă, aceștia fiind acuzați că au întocmit în fals foile de parcurs aferente fișelor de solicitare măsluite, raportând astfel, în mod nejustificat, spre decontare un număr de 158.729 kilometri, pentru care a fost consumată cantitatea de 18.262,06 litri combustibil.
Obligați la falsuri, din cauza sărăciei din sistem În luarea deciziei de scoatere de sub urmărire penală a tuturor învinuiților din acest dosar, procurorii PCA Suceava au luat în calcul faptul că, prin falsificarea fișelor de solicitare și a foilor de parcurs aferente, angajații Substației de Ambulanță Vatra Dornei au urmărit decontarea unor transporturi medicale efectuate în interesul unității spitalicești și nu însușirea de combustibili din gestiune sau decontarea unor curse făcute în interes personal sau în interesul altor persoane.
Pentru că le era interzis, de exemplu, să transporte cu ambulanța pacienți care se externau din spital, dar au existat cazuri în care bolnavi muribunzi, cu paralizii sau cu aparate gipsate, nu aveau cu ce să fie transportați, ambulanțierii au fost nevoiți să completeze înscrisurile cu date nereale, pentru a justifica transportul efectuat cu ambulanțele și consumul de combustibil.
În apărarea acuzațiilor ce li s-au adus, angajații Substației de la Vatra Dornei au declarat că au fost nevoiți să falsifice documentele și din cauza sumelor mici de bani alocate pentru întreținerea parcului auto de către Serviciul Județean de Ambulanță Suceava.
„Au procedat la falsificarea înscrisurilor pentru a acoperi cheltuielile făcute cu achiziționarea de piese de schimb sau cu efectuarea reviziilor necesare, cheltuielile fiind de cele mai multe ori achitate din banii proprii”, concluzionează procurorii PCA Suceava în ordonanța de scoatere de sub urmărire penală.
„Faptele comise de învinuiți nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni” Falsurile, au concluzionat procurorii care s-au ocupat de caz, au mai fost făcute și pentru a justifica consumul de combustibil pentru alte servicii efectuate în regim de urgență și în legătură cu activitatea medicală, cum ar fi asigurarea deplasării personalului medical de la laboratorul de analize la sediul secției de boli infecțioase și contagioase din cadrul spitalului, pentru recoltarea probelor de sânge (curse care se efectuau zilnic, dar și de mai multe ori pe zi, în funcție de urgențele intervenite), transportarea bolnavilor de la secțiile unde erau internați la alte secții din spital sau la policlinică pentru efectuarea de examene paraclinice (ecografii, radiografii).
Anchetatorii spun că nu toate cele 1030 fișe de solicitare au fost întocmite în fals, în unele cazuri fiind vorba doar de completarea incompletă sau eronată a datelor de identificare ale pacienților, domiciliul acestora, ora și ziua solicitării de acordare a asistenței medicale, cât și distanțele parcurse.
În apărarea lor, învinuiții au dat vina și pe sistemul solicitant în care își desfășoară activitatea, precizând că au fost numeroase situații în care, din motive obiective, pur și simplu nu s-au putut respecta etapele complectării documentelor justificative ce urmau să fie date spre decontare C.A.S. Suceava.
„Considerăm că faptele comise de învinuiți nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, prin săvârșirea lor aducându-se o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală. Având în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, scopul urmărit, împrejurările concrete în care faptele au fost comise, dar și persoana învinuiților, care nu au mai comis fapte de natură penală, apreciem că pentru îndreptarea acestora este suficientă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv amendă”, au concluzionat anchetatorii.