Dosare penale și închisoare pentru românii din nordul Bucovinei care refuză ordinele de mobilizare în armată

Tensiunile se amplifică din nou pentru românii care trăiesc în nordul Ucrainei după ce Guvernul de la Kiev a dat undă verde pentru mobilizarea bărbaților cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani, dar și a femeilor care au între 25 și 50 de ani.
Potrivit portalului de știri www.BucPres.eu, ordinele de mobilizare au început deja să sosească în fiecare localitate din regiunea Cernăuți, iar satele au rămas aproape pustii după ce mulți bărbați au dispărut. Unii s-au refugiat în țările europene, inclusiv România, alții sunt plecați la muncă în Federația Rusă, Crimeea sau în alte regiuni ale Ucrainei.
O parte dintre cei vizați de ordinul de mobilizare se află și în județul Suceava, având avantajul că dețin dublă cetățenie, atât română, cât și ucraineană. Aceasta este o altă problemă pe care autoritățile de la Kiev încearcă s-o lămurească. Mai exact, ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klymkin, a declarat recent că guvernul intenționează să aplice sancțiuni împotriva cetățenilor care au două sau mai multe pașapoarte ale altor țări. Potrivit lui Klymkin, în viitorul apropiat va fi introdus controlul vamal comun, ceea ce va face imposibile cazurile în care la vama ucraineană cetățenii prezintă un pașaport, iar la cea din statele europene un alt pașaport.
În cazul românilor, dar și al celorlalți cetățeni ucraineni care refuză mobilizarea se aplică sancțiuni. Săptămânalul „Libertatea Cuvântului” a relatat că în regiunea Cernăuți au fost intentate 22 de dosare penale împotriva persoanelor care au refuzat mobilizarea.
Primul adjunct al procurorului regiunii Cernăuți, Oleksandr Ivaniuk, a explicat și motivele pentru care s-a ajuns la aceste dosare penale: „În conformitate cu articolul 338 al Codului Penal «Refuzul de la mobilizare», în regiunea noastră au fost inițiate 22 de proceduri penale. În instanța de judecată au fost direcționate 10 dosare, restul se află în stadiu de anchetă preliminară. Unii dintre suspecți sunt dați în urmărire generală. Articolul 338 presupune pedepse cu închisoarea între 3 și 5 ani”.
Cei chemați la arme anul trecut ar putea rămâne în serviciul militar
Pe de altă parte, comisarul regional, Vitali Ciurai, a anunțat că demobilizarea militarilor va începe în luna martie.
„Demobilizarea militarilor care au fost chemați sub arme în 2014 se va desfășura în perioada 18 martie-1 aprilie. În primul rând, vor fi sloboziți la vatră cei care au fost mobilizați în primul val”, a specificat Vitali Ciurai.
Acesta a mai spus că militarilor demobilizați li se va propune să semneze un contract și să rămână în serviciu, pentru că sunt instruiți și au experiența necesară acumulată pe câmpul de luptă.
Este greu de crezut că vor fi multe persoane care vor accepta această cerere, mai ales că românii din zona Cernăuți consideră că nu trebuie să moară într-un război care nu este al lor. Elocventă în acest sens este o scrisoare a unei mame din raionul Herța, regiunea Cernăuți.
„Sunt mamă a trei feciori. Mă doare sufletul pentru copiii mei și ai țării. Situația din Ucraina este destul de complicată. Ideea mobilizării tinerilor noștri, în anul 2014, dar și în acest an, a creat un haos total și neliniște în satele noastre. Anul trecut, oamenii s-au revoltat nu pentru că nu sunt patrioți ai țării în care trăiesc, ci pentru că nu au fost suficient de informați. Mă întreb și eu, astăzi, alături de alte mii de persoane, de ce oare Ucraina a renunțat la încorporarea tinerilor în armata ucraineană? Este firesc ca acei tineri care sunt sănătoși și în forță să facă armata. Dacă unitățile militare din Ucraina ar fi fost pline, țara dispunea de forța necesară și de militari pregătiți, fără a trezi panica aceasta și neliniștea în societate. Locuiesc la frontiera ucraineano-română. Am rude în România. Îmi doresc din tot sufletul ca în anul 2015 să fie deschis punctul de trecere a frontierei Diakivți-Racovăț, închis în anul 2008. Aș vrea să-mi pot vizita rudele din patria istorică. Mama mea are 86 de ani și ar vrea ca la vârsta ei înaintată să mai aibă o dată șansa să aprindă o lumânare la mormintele fraților înmormântați în cimitirul din Racovăț, județul Botoșani. Am și eu emoții pentru ceea ce se întâmplă în țară. Doresc din tot sufletul să fie pace, să nu mai moară oameni nevinovați în estul Ucrainei”, este mesajul transmis de Viorica Aluchi din satul Probotești.
Anul trecut au fost blocate drumurile de teama mobilizării
Teama de a merge la războiul din estul Ucrainei, din regiunile Donețk și Lugansk, a provocat în vara anului trecut un adevărat val de proteste. Timp de mai multe zile, sute de oameni, mulți dintre ei etnici români din Ucraina, au ieșit în stradă și au blocat mai multe drumuri importante, izolând practic orașul Cernăuți, într-o încercare disperată de a determina autoritățile de la Kiev să anuleze aceste ordine de mobilizare.
Concesiile nu au apărut, iar după zile întregi de discuții și negocieri, oamenii au fost convinși să deblocheze drumul european 86, care face legătura între Cernăuți și Suceava.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla acum, când tactica populației s-a schimbat față de 2014, în loc de proteste stradale trecându-se la boicotul față de mobilizarea care a intrat în vigoare de pe 20 ianuarie 2015.
Cei care vor ajunge în armată vor fi trimiși să lupte împotriva separatiștilor pro-ruși într-un război al cărui final nu se întrevede. De la începutul confruntărilor armate, numărul morților a ajuns deja la aproximativ 5.000, o parte dintre victime fiind și din rândul românilor care locuiesc în nordul Bucovinei.