Mii de credincioși armeni și nu numai au sărbătorit „Adormirea Maicii Domnului” la Mănăstirea Hagigadar, locul unde se îndeplinesc toate dorințele, așa cum spune tradiția.
Dis-de-dimineață, credincioșii au urcat în genunchi dealul care duce spre mănăstire, iar din loc în loc s-au oprit să înalțe rugăciuni spre Ceruri și să-și spună în rugă dorințele. La Hagigadar, tradiția spune, toate dorințele rostite în rugăciune se îndeplinesc, atunci când credincioșii urcă dealul în genunchi și înconjoară îngenuncheați biserica. Însuflețiți de această credință, oamenii au venit îngenuncheați la Hagigadar. Drumul către acest vechi lăcaș de cult trebuie parcurs în tăcere. Obiceiul este ca, de oriunde ai pleca, până acolo sus, la zidurile bisericii, să nu rostești nici un cuvânt, dacă vrei ca dorința să-ți fie ascultată.
Sute de credincioși, din toată țara, au fost prezenți ieri la mănăstire. Pentru unii, urcatul la biserică a devenit o tradiție, în timp ce alții au venit pentru prima oară, să viziteze.
Pelerini din toate colțurile țării
Zeci de mașini, autocare din Satu Mare, Constanța și Prahova, toate au fost pline de credincioși veniți să-și spună rugăciunile la Hagigadar.
„Vin aici de 20 de ani și nu a fost dorință care să nu mi se îndeplinească. Mă rog pentru sănătatea mea și a familiei mele, pentru copii și nepoți”, a declarat Licheria Pauliuc, una dintre creștinele care au înconjurat biserica Hagigadar în genunchi.
Canicula de afară și căldura insuportabilă din biserică nu au fost un impediment pentru sutele de credincioși care au venit la slujbă. Rugăciunile și dorințele împlinite cer sacrificiu, este de părere unul dintre pelerini. „Cunosc mănăstirea aceasta de zeci de ani de zile și de fiecare dată vin cu inima plină de dorințe și toate se împlinesc dacă le rostești cu credință”, a spus Aurel Botez.
Hagigadar, o pildă pentru felul în care oamenii trebuie să-și deschidă sufletul
Printre pelerini, așa ca în fiecare an, s-a numărat și senatorul Varujan Vosganian. „Hagigadar este un loc în care ne întâlnim armenii de pretutindeni, cu români, cu alte neamuri, arătând în acest fel că există ceva în oameni care este dincolo de orice dispută. Hagigadar rămâne o pildă pentru felul în care oamenii trebuie să-și deschidă sufletul unii față de alții”, a declarat Varujan Vosganian.
Slujba de la Mănăstirea Hagigadar a fost oficiată de un sobor de preoți armeni, unii dintre ei veniți de la București, de la Uniunea Armenilor din România, sobor condus de către arhimandrit Zareh Baronian, episcop locțiitor de Bulgaria și România. Pentru prima oară, după mulți ani, slujba nu a mai fost oficiată de către episcopul Dyrayr Mardyghyan, stins din viață în luna mai a acestui an.
De la slujbă, la supa de urechiușe
După Sfânta Liturghie a urmat o agapă creștină numită „hurban”, la care au fost invitați toți pelerinii să mănânce bucate armenești. Supa de urechiușe (un fel de colțunași umpluți cu carne) este cel mai apreciat fel, urmată de tradiționalul pilaf cu carne de vită. Aglomerația a fost mare la masă, și pentru a nu se supraaglomera sala de mese, jandarmii au fost nevoiți să supravegheze intrările și să restricționeze accesul pelerinilor în momentul în care toate locurile erau ocupate. Masa s-a servit în mai multe serii, iar pelerinii au lăudat ciorba de urechiușe a gospodinelor de la biserica armenească.
Felicia Ciobâcă prepară ciorba pentru Hramul Mănăstirii Hagigadar de mai bine de 20 de ani și în fiecare an își așteaptă oaspeții cu zâmbetul pe buze. „Vă așteptăm la masă și vă dorim poftă bună”, le-a transmis Felicia Ciobâcă tuturor pelerinilor veniți la sărbătoare.
Mănăstirea a fost construită în secolul al XVI-lea de doi frați armeni
Mănăstirea Hagigadar a fost construită în secolul al XVI-lea de către doi frați, negustori armeni. După o inscripție încastrată într-unul din ziduri, ctitorul ar fi fost Asdvadzadur (Bogdan) Donavachian, un bogat negustor armean, între anii 1512-1513, în vremea domniei lui Bogdan cel Orb.
Mănăstirea a fost ridicată pe Dealul lui Bulai, o colină înaltă, impresionantă prin conicitate, care se află în mijlocul unei văi. După cum spune o legendă transmisă pe cale orală, pe vârful Dealului Bulai exista anterior un mic paraclis din lemn, negru, sălbatic, părăsit de oameni. Acolo a poposit într-o noapte un renumit negustor de vite armean, pe numele său Asdvadzadur (Bogdan) Donavachian, care conducea o caravană de vite în drumul său spre Budapesta. El și-a oprit turmele pe culmea Dealului Bulai, fiind hotărât să înnopteze lângă bisericuța de pe culme. A urcat la paraclis și s-a rugat mult pentru a avea noroc în negustorie. În aceeași noapte, în vis, a auzit îngerii cântând și i-a apărut Maica Domnului, care i-a spus „Vă binecuvântez să vă izbutească negoțul și familiile voastre să trăiască în bunăstare. Dar dacă va fi așa, vă cer ca atunci când vă veți întoarce pe locul acesta să ridicați o mănăstire cu hramul «Adormirea Maicii Domnului»”.
Negustoria le-a mers foarte bine fraților Donavachian și, întorcându-se de la Budapesta, ei au îngenuncheat pe colina unde se afla paraclisul și au mulțumit Maicii Domnului. Ei au construit aici, cu post și rugăciune, o mănăstire din piatră, fortificată, pe care au numit-o Hagioiagadar sau Hagigadar, care înseamnă în limba armeană „Îndeplinitoare de dorințe” (în limba armeană: „hagiu” – dorință, „gadarel” – a împlini).
