Românii sunt așteptați, duminică, 22 noiembrie, la urne, să-și aleagă președintele dintre cei doisprezece candidați înscriși în cursa pentru un mandat de cinci ani la Cotroceni.
Este pentru a doua oară când șeful statului este ales pentru un mandat de cinci ani.
Patru dintre candidați sunt din partea unor partide parlamentare – Mircea Geoană (Alianța politică PSD+PC), Traian Băsescu (PDL), George Crin Laurențiu Antonescu (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR),
Alți patru candidați reprezintă partide neparlamentare – Corneliu Vadim Tudor (PRM), George Becali (PNG-CD), Oviul Cristian Iane (Partidul Ecologist Român), Constantin Rotaru (Partidul Alianța Socialistă) și Remus Florinel Cernea (Partidul Verde).
Pe buletinele de vot vor figura, de asemenea, și trei candidați independenți – Sorin Mircea Oprescu, Gheorghe Eduard Manole și Constatin Ninel Potârcă.
Ordinea candidaților pe buletinele de vot a fost stabilită prin tragere la sorți, Crin Antonescu (PNL) ocupând prima poziție, urmat de Mircea Geoană (Alianța politică PSD+PC), Kelemen Hunor (UDMR) și Traian Băsescu (PDL).
Cei patru candidați ai partidelor parlamentare sunt urmați, potrivit legii, de independenți și de reprezentanții partidelor neparlamentare.
Potrivit tragerii la sorți, ordinea acestora este Sorin Oprescu (independent), George Becali (PNG-CD), Cristian Iane (Partidul Ecologist Român), Gheorghe Eduard Manole (independent), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Remus Florinel Cernea (Partidul Verde), Constatin Ninel Potârcă (independent) și Constantin Rotaru (Partidul Alianța Socialistă).
Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Legea 370/2004 pentru alegerea președintelui României prevede că va fi declarat ales candidatul care va întruni, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.
În cazul în care niciunul dintre candidați nu va întruni această majoritate, va fi organizat al doilea tur de scrutin, la care vor participa primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Confirmarea acestui număr se face de către Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale, prin aducerea la cunoștință publică a numelor celor doi candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin și a zilei votării.
Al doilea tur de scrutin are loc în condițiile prevăzute de Constituție, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleași secții de votare și circumscripții electorale, conducerea operațiunilor electorale fiind făcută de către aceleași birouri electorale și pe baza acelorași liste de alegători de la primul tur.
În urma celui de-al doilea tur de scrutin va fi declarat ales candidatul care va obține cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Biroul Electoral Central centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales și prezintă Curții Constituționale documentația necesară validării mandatului de președinte al României.
BEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.
Curtea Constituțională poate anula alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului.
Cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută de partidele și candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar soluționarea acesteia de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștință publică a rezultatului alegerilor.
Curtea poate dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Curtea Constituțională veghează la respectarea în întreaga țară a prevederilor Legii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.
Instanța constituțională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media și în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin și validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales.
Actul de validare se întocmește în trei exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituțională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului, iar al treilea se înmânează candidatului ales.
Candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurământul de credință în fața Camerei Deputaților și a Senatului.
Mandatul președintelui României se exercită de la data depunerii jurământului, iar președintele în exercițiu își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către președintele nou ales.
Potrivit Constituției, nicio persoană nu poate îndeplini funcția de președinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive.
În timpul mandatului, președintele României nu poate fi membru al niciunui partid politic și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată.
