Doar o treime dintre români știu exact care este rolul Parlamentului, în timp ce aproximativ trei sferturi din populația țării nu cunosc utilitatea mecanismului parlamentar bicameral, relevă un studiu dat publicității luni de Asociația ProDemocrația.
Liderul organizației, Cristian Pârvulescu, a declarat, luni, în timpul unei dezbateri publice pe tema eventualelor modificări ale Constituției, că studiul relevă că românii nu au votat în cunoștință de cauză la referendumul din decembrie 2009, suprapus primului tur al alegerilor prezidențiale și validat în sensul legii, ale cărui rezultate au indicat dorința electoratului de a avea un parlament unicameral din care să facă parte maximum 300 de parlamentari.
„Mulți dintre români au votat la referendum în necunoștință de cauză la adresa rolului Parlamentului în general și al sistemului parlamentar bicameral în particular”, relevă concluziile studiului prezentat de Pârvulescu.
Conform datelor studiului, doar 34 la sută dintre cei chestionați au identificat scopul Parlamentului – acela de a legifera. Alți 34 la sută dintre respondenți au afirmat că rolul Parlamentului este să vegheze la bunul mers al țării și să îmbunătățească nivelul de trai al populației, iar restul au vorbit despre rolul de conducere, de reprezentativitate, despre asistență socială sau rol economic sau, zece la sută, au dat răspunsuri negative la adresa Legislativului.
Întrebați de ce trebuie să existe un sistem parlamentar bicameral, 77 la sută dintre cei chestionați nu au știut să răspundă. Doar cinci la sută dintre respondenți au identificat rolul de control, de filtru, de verificare a activității Camerei inferioare. Mai mult, peste două treimi dintre români nu au știut să dea vreun exemplu de stat în care există Parlament bicameral.
Având în vedere aceste rezultate, coroborate și cu cele menite să arate că voința populară poate duce uneori la luarea unor decizii care să ducă la încălcări ale drepturilor omului, liderul Asociației ProDemocrația (APD) a afirmat că referendumul popular nu poate fi, în lipsa unor mecanisme suplimentare de echilibru și folosit în necunoștință de cauză, un instrument adecvat pentru realizarea unei reforme constituționale.
Studiul prezentat luni a fost realizat de CCSB, la cererea APD. Metoda de sondare folosită a fost aceea a interviurilor telefonice, care s-au desfășurat în perioada 24-27 martie 2010.
Eșantionul folosit, cuprinzând 1.060 de persoane, a fost unul reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Studiul are un grad maxim de eroare de plus sau minus 3,1 la sută.
La dezbaterea pe tema rezultatelor studiului au participat lideri ai PSD, PNL și PC, precum și reprezentanții mai multor organizații nonguvernamentale sau ai sindicatelor. Politicienii au transformat însă dezbaterea, care se dorea a fi una tehnică și constructivă care să adune idei și propuneri în procesul de modificare a Constituției, într-o discuție politică axată pe atacuri la adresa puterii actuale.
