Structura centrală a DNA a ajuns la exasperare în dosarul care-i privește, printre alții, pe fostul procuror Dumitru Dîmbu, fostul judecător Bogdan Bărbuță, ex-primarul din Rădăuți, Aurel Olărean, respectiv pe omul de afaceri Constantin Babiuc.
Trimis spre judecată la Curtea de Apel Cluj încă din octombrie 2014, dosarul nu a trecut încă nici de Camera Preliminară. Și asta deoarece după un an și jumătate de termene, în iunie 2016 judecătorul de caz s-a pronunțat și a decis trimiterea dosarului înapoi la DNA pentru completarea cercetărilor, pe linia nelegalității administrării probelor, inclusiv interceptări telefonice și ambientale, respectiv a neregularității rechizitoriului.
Numai că, din iunie 2016 și până în prezent, soluția nu a fost motivată, fapt ce face imposibilă analizarea contestației de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Tocmai de aceea, procurorii DNA au înaintat o acțiune în instanță, la ÎCCJ, prin care încearcă să obțină obligarea judecătorului de la Curtea de Apel Cluj să motiveze soluția într-un termen cât mai scurt.
Interesant este că, chiar dacă a trecut aproape un an și jumătate de când a dat pronunțarea, fără să vină și cu motivarea aferentă, magistratul de la Curtea de Apel Cluj nu riscă nici o sancțiune pentru simplul fapt că nu este prevăzut nicăieri acest aspect.
Ce probleme a descoperit judecătorul de Cameră Preliminară
Printre altele, judecătorul de drepturi și libertăți a decis anularea parțială a ordonanței de începere a urmăririi penale față de toți inculpații și anularea mai multor ordonanțe de extindere a cercetărilor penale.
Judecătorul a anulat ordonanțele prin care s-a dispus autorizarea de interceptări a înregistrărilor și a convorbirilor telefonice. De asemenea, au fost anulate autorizațiile pentru interceptarea și înregistrarea cu titlu provizoriu pe bandă magnetică efectuate în dosar. Aceste decizii sunt în legătură cu declararea ca neconstituționale a interceptărilor făcute de SRI.
Mai mult, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis excluderea a numeroase probe. Printre altele este vorba de procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice și de redare în formă scrisă a conversațiilor purtate în mod ambiental. Au mai fost anulate și procese-verbale de aducere la cunoștință a învinuirii și declarații date de învinuiți și suspecți.
Instanța a mai constatat neregularitatea rechizitoriului față de o mulțime de fapte imputate inculpaților. Mai exact, s-a constatat o descriere deficitară în fapt și în drept a infracțiunilor. Este vorba de infracțiuni „grele” din dosar, imputate inclusiv judecătorului suspendat Bogdan Bărbuță și procurorului suspendat Dumitru Dîmbu. De exemplu, în cazul lui Dîmbu, instanța a constatat descrierea deficitară în fapt și în drept a infracțiunilor de complicitate la șantaj, trafic de influență, favorizarea făptuitorului (șase infracțiuni), instigare la compromiterea interesului justiției, instigare la infracțiunea de abuz în serviciu, folosirea în orice mod de informații care nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Un dosar al cărui verdict este foarte departe
Inculpații din acest dosar au fost trimiși în judecată pe data de 3 octombrie 2014, fiind acuzați de foarte multe fapte asociate celor de corupție. Principalii inculpați din dosar au fost arestați preventiv.
Vârful de piramidă al anchetei face referire la afacerile derulate de Constantin Babiuc. Acesta ar fi pus la cale o schemă ilicită de îmbogățire, iar pentru asta a avut nevoie și a fost ajutat sau protejat de judecătorul Bogdan Bărbuță și procurorul Dumitru Dîmbu.
Potrivit anchetatorilor, în perioada martie-octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuță a pronunțat 69 de hotărâri judecătorești cu încălcarea dispozițiilor legale și atestarea unor fapte neconforme realității. Prin aceste hotărâri, lui Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 41,59 ha, pe care omul de afaceri a înstrăinat-o ulterior, obținând un profit de aproximativ 4.000.000 de lei.
Rămâne de văzut în ce măsură aceste acuzații vor fi confirmate sau nu de instanțele de judecată.
Pe lângă inculpații amintiți mai sus, în acest dosar au mai fost trimiși în judecată judecătorul Daniela Prandea, avocata Isabela Zorica Vega, fostul șef al Punctului Poliției de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, fostul primar din Marginea Ioan Onufrei, două pensionare, Silvia Panțîru și Maria Cociorvan, și două persoane fără nici o ocupație, Victoria Țîcșă și Alina Ancuța Solovăstru, dar și persoana juridică Nikodemus.
