„Ultimul servitor” al Academiei Române și „primul între egali”, așa cum s-a autodefinit, președintele celui mai înalt for științific al țării, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, a rostit, ieri, la Suceava, unul dintre cele mai emoționante discursuri despre Moldova, Bucovina, Unire și România, cu ocazia sesiunii solemne, de sărbătorire a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu țara.
După un scurt istoric al locului și rolului Academiei Române în construirea statului unitar român, for „care a vegheat și a văzut” independența de stat și „a plâns soarta eroilor morți în război”, profesorul Ioan Aurel Pop a spus că este onorat „să vă aduc salutul Academiei Române la 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România”. Președintele Academiei a arătat că, dacă toate declarațiile de unire ale provinciilor românești au un numitor comun, anume „unirea necondiționată și pe vecie cu România” și unele condiționalități și recomandări, „bucovinenii nu fac nici o recomandare statului român și nu cer nimic”, doar și-au motivat decizia de unire. Iar motivele au fost oasele strămoșilor și vechiul scaun de domnie al Moldovei. Discursului președintelui Academiei Române a fost o pledoarie pentru unitate, reconciliere și de recunoaștere a meritelor provinciei Moldova, tratată nu de puține ori ca ruda săracă a celorlalte provincii române. „Se poate spune că a venit cu o zestre materială mai mică, dar este oare asta de mirare?”, a întrebat retoric profesorul Pop, evidențiind că Moldova a fost mereu în calea jafului migratorilor de la est de Carpați, fiind „prima atacată și ultima eliberată de jaf și sânge”. „Ar trebui să ne mirăm că a mai rămas piatră pe piatră și om lângă om”, a spus cu voce puternică Ioan Aurel Pop, și tot istoria zbuciumată a locurilor ar explica, potrivit acestuia, de ce țăranul român din Moldova s-a învățat să producă doar strictul necesar, surplusul fiindu-i oricum luat, fie de străini, fie de stat.
Academicianul a atacat și prejudecata că bucovinenii sunt altceva decât moldovenii, că sunt deosebiți, în condițiile în care „regiunea Bucovinei a fost chiar Vatra Moldovei”, aici sunt cele trei capitale ale Moldovei – Suceava, Baia și Siret, aici „își doarme somnul de veci eroul nostru național, cel mai important domn al românilor din Evul Mediu”, Ștefan cel Mare și „bucovinenii sunt cei mai vechi și neaoși moldoveni”.
Ștefan cel Mare, „întemeietor al românismului”, elogiat de academicianul Ioan Aurel Pop
Prof. Pop a declarat că este adevărat că în perioada cât a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, Bucovina „a devenit mai occidentală decât restul Moldovei”, dar utilizarea acestei distincții, mai ales în sens peiorativ, „dat de ignoranți”, este „primejdioasă” deoarece dă naștere la confuzii, îndeosebi când se face referire la cealaltă Moldova, de peste Prut. „Dacă bavarezii sunt germani, și moldovenii sunt români. Dacă toscanii sunt italieni, și moldovenii sunt români”, a subliniat academicianul. Ceea ce îi unește pe românii de peste granițe este limba, nedrept numită „moldovenească”. Puternica personalitate a domnitorului Ștefan cel Mare, „numit Regele Daciei cu mai mult de 100 de ani înainte de Mihai Viteazul”, „domn al Moldovei, al Țării Românești și conte al Transilvaniei”, domnitorul care a pus stema Moldovei peste tot, din Ardeal până în Muntenia, „mare întemeietor al românismului” a fost elogiată de președintele Academiei Române, al cărui discurs a fost îndelung aplaudat de numerosul public prezent la eveniment.
În numele sucevenilor, președintelui Academiei Române i-a fost înmânată, de către președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, distincția „Meritul Bucovinei”, iar de către primarul de Suceava, Ion Lungu, medalia ”Centenar” și un album „Marea Unire”. Totodată, președintele Flutur i-a mulțumit academicianului Răzvan Theodorescu pentru inițiativa acestei sesiuni la Suceava. „Este o mare onoare, că cel mai înalt for științific se reunește și la Suceava”, a spus președintele CJ, exprimându-și „bucuria, recunoștința și admirația” pentru acest lucru.
La rândul său, academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, a vorbit despre „emanciparea Bucovinei prin cultură” și despre „unirea prin cărturari”, cu accent pe contribuția fraților Hurmuzachi la tezaurul cultural și istoric al României. Prof. Alexandrina Cernov, de Universitatea din Cernăuți, și scriitorul Vasile Tărâțeanu, ambii membri de onoare ai Academiei Române și fondatori ai Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu“ din Cernăuți, au adus în atenția publicului figuri marcante ale unor cărturari români, precum Sextil Pușcariu, Aron Pumnul și Dionisie, Cavaler de Bejan. De la Chișinău, la evenimentul de la Muzeul de Istorie din Suceava a venit poetul și traducătorul Mircea Lutic, în vârstă de 79 de ani, care a recitat cu mare emoție “Avem o singură tămadă”. Au mai vorbit despre momentul Unirii Bucovinei cu România prof. univ. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare“ din Suceava.
Manifestarea de ieri, la care au participat conducerea și membri ai Academiei Române, a fost organizată de Muzeul Bucovinei și Consiliul Județean Suceava, în parteneriat cu Academia Română, coorganizator fiind Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.
