Diplomele de „Cetățean de Onoare” pentru Iancu Flondor și Ion Nistor vor fi înmânate urmașilor acestora

Consiliul Județean Suceava a aprobat, în ședința de ieri, acordarea titlului de „Cetățean de Onoare” post-mortem pentru marii militanți unioniști bucovineni Iancu Flondor și Ion Nistor. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat că diplomele vor fi înmânate urmașilor celor doi unioniști, respectiv unei nepoate a lui Iancu Flondor și la doi nepoți ai lui Ion Nistor. Propunerea de acordare a acestor titluri a provocat dezbateri aprinse în CJ, consilierul PSD Mihai Grozavu afirmând că trebuie clarificat până unde poate merge în timp ”post-mortem” și dacă astfel de gesturi sunt necesare în cazul marilor personalități. ”Sunt personalități istorice. E nevoie să întărim noi, cu acest titlu de «Cetățean de Onoare»? Așa îl facem și pe Mihai Eminescu «Cetățean de Onoare». Credeți că Flondor ar fi acceptat să primească titlul de la o generație care a întărit preluarea Bucovinei de un alt stat?”, a întrebat Grozavu.
În replică, Flutur a afirmat că acest gest, făcut de Ziua Bucovinei, înseamnă ”o asumare a eroilor”, a unor bucovineni ”cu care ne mândrim” și față de care arătăm astfel respect. Președintele a spus că a discutat cu urmașii lui Iancu Flondor și Ion Nistor despre proiectul CJ, iar răspunsul lor a fost că acordarea titlurilor ”îi onorează”.
Flutur a subliniat că este de acord, însă, cu elaborarea unui regulament în care să fie prevăzute în mod clar criteriile și exigențele de acordare a titlului de ”Cetățean de Onoare al județului Suceava”.
Totodată, el a îmbrățișat o altă propunere a lui Grozavu, de preluare la Muzeul Bucovinei a Casei Memoriale „Ion Nistor”, din Vicovu de Sus și de introducere a acesteia în circuitele turistice promovate de muzeu.
Personalitatea celor doi militanți unioniști va fi evocată în ședința solemnă a Consiliului Județean
Ziua Bucovinei va fi marcată de Consiliul Județean în 28 noiembrie, printr-o ședință solemnă, în cadrul căreia vor fi evocate și figurile celor doi militanți care au contribuit decisiv la unirea Bucovinei cu Regatul României.
Dr. Iancu Flondor a prezidat, la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, întrunit în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan din Cernăuți, care a adoptat prin vot moțiunea Unirii Bucovinei cu Regatul României. Prin aceasta s-a hotărât „unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României”. Iancu Flondor a fost ales ca președinte al Consiliului Național Român și a devenit primul șef al guvernului român în Bucovina. La data de 18 decembrie 1918, el a fost numit în funcția de ministru secretar de stat, fără portofoliu, însărcinat cu administrarea Bucovinei în Guvernul Ion I.C. Brătianu. În această calitate, a pus bazele noii administrații românești în Bucovina: a introdus limba română în învățământ, în administrație, justiție etc.; a angajat funcționari din rândul autohtonilor; a militat pentru recuperarea depozitelor din băncile austriece; a sprijinit presa românească; a promovat democratizarea vieții publice și a pledat în favoarea intereselor țăranilor în cadrul elaborării proiectului de reformă agrară ș.a..
Istoricul Ion I. Nistor a fost membru al comitetului de organizare a Adunării Naționale de la Cernăuți, care a hotărât unirea cu România. Aici a redactat „Actul Unirii”. A fost profesor la universitățile din Viena și Cernăuți, rector al Universității din Cernăuți, profesor universitar la București, membru al Academiei Române, director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaș al Partidului Național Liberal, fost ministru de stat, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii și, în final, al Cultelor și Artelor.