Din când în când…

… mai apare câte un zombie! Abia te împăcaseși cu gândul că e dus acolo unde nu e nici durere, nici întristare, nici suspin (și nici înjurăturile alea cu care orice om normal îl onorase pe respectivul în timpul carierei…), și tocmai când viața părea mai frumoasă, hop!,te-ai și trezit cu panarama vie, nevătămată și parcă dornică să-ți reînnoiască frustrările și angoasele care cândva îți izvorau la simplă sa apariție. O asemenea formă de viață, presupus dispărută, este numitul Stancu (nu Stanciu!, deși și ăsta e cam din aceeași încrengătură, fiindcă nu-mi amintesc de mari vitejii nici de-ale ăstuia, ci doar de împiedicări, ratări și chifle din prea lunga-i carieră la echipa națională), Bogdan după prenume, pe care mai zilele trecute domnul Gheorghe Becali a declarat că îl are drept prima și principala țintăîn campania de transferări tocmai declanșată. Adică, în traducere liberă pentru cei care nu simțiți nevoia unui consult la psihiatru, ca mine (când citesc cretinisme d-astea!), domnul Becali se vede penetrând fazele superioare ale competiției 3rd hand (tot în traducere: mâna a treia, adică prima de după second hand!) din Europa, Conference League, bazându-se pe marcatorul ca și recuperat din Turcia (care pentru mine era locul fără întristare și etc!) și presupus a deveni golgheterul lipsădeocamdată din lotul FCSB. Aici trebuie făcute niște precizări, pentru cei mai tineri decât era Gică Petrescu în vârful carierei sale: domnul Stancu nu-i chiar Matusalem, nici măcar Gică Petrescu, dar are totuși 33! La atâția ani, te-ai aștepta să-l caute Divizia C națională, nu Divizia C europeană!,mai ales că singura fapta memorabilăa domniei sale la nivel internațional e șutul ăla care mă apasă de mulți ani, dintr-un meci cu Ungaria, când Stanciu, de la 1 metru de poartagoală-pușcă și cam din dreptul stâlpului stâng, a tras… fix în out, nici măcar de poartă!… ci pe latura lungă a terenului, de pe partea opusă! Ei,asta era cu mulți ani în urmă. Poate să se fi reinventat, cumva, între timp? Mă rog, posibil. Dar atunci cum mă-sa de o fi retrogradat echipa turceascăde la care sperăsă-l ia Becali? Fiindcă, zic și eu, caprostu’, dacă ăsta dădea câteva goluri, poate că nu retrogradau… Da’ e mișto, pe bune, să îl cumperi pe unu’ care să-ți dea goluri în Europa, după ce la el în curte n-a dat nici măcar de o salvare de la retrogradare!!!