Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a deschis un dosar penal privind incidentele din Algeria, în urma cărora doi ostatici români au fost uciși.
„Urmare a informațiilor date publicității de către Ministerul Afacerilor Externe și a materialelor publicate în mass-media națională, referitoare la incidentele petrecute pe teritoriul Algeriei, care au generat decesul a doi cetățeni români, în conformitate cu prevederile art. 5 Cod penal, care instituie principiul realității legii penale, la nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost constituit un dosar penal, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni prev. de Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului”, se arată într-un comunicat de presă de marși al DIICOT.
Sursa citată a precizat că procurorii DIICOT vor efectua activități specifice și vor colabora cu toate instituțiile naționale și internaționale cu responsabilități în domeniu, urmând să dispună măsurile legale în această cauză.
Doi români și-au pierdut viața în urma atacului terorist din Algeria, în timp ce alți trei s-au salvat.
Articolul 5 din Codul Penal se referă la realitatea legii penale și prevede că „legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării, contra siguranței statului român sau contra vieții unui cetățean român, ori prin care s-a adus o vătămare gravă integrității corporale sau sănătății unui cetățean român, când sunt săvârșite de către un cetățean străin sau de o persoană fără cetățenie care nu domiciliază pe teritoriul țări”.
Conform Legii 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, terorismul reprezintă ansamblul de acțiuni și/sau amenințări care prezintă pericol public și afectează securitatea națională, avand următoarele caracteristici: sunt săvarșite premeditat de entități teroriste, motivate de concepții și atitudini extremiste, ostile față de alte entități, impotriva cărora acționează prin modalități violente și/sau distructive; au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică; vizează factori umani și/sau factori materiali din cadrul autorităților și instituțiilor publice, populației civile sau al oricărui alt segment aparținand acestora; produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populației, menit să atragă atenția asupra scopurilor urmărite.
Aceeași lege mai menționează că faptele săvârșite de entitățile teroriste sunt sancționate dacă indeplinesc una dintre următoarele condiții: sunt săvârșite, de regulă, cu violență și produc stări de neliniște, nesiguranță, teamă, panică sau teroare in randul populației; atentează grav asupra factorilor umani specifici și nespecifici, precum și asupra factorilor materiali; urmăresc realizarea unor obiective specifice, de natură politică, prin determinarea autorităților statului sau a unei organizații internaționale să dispună, să renunțe sau să influențeze luarea unor decizii in favoarea entității teroriste.
Actele de terorism sunt de natură transnațională, dacă: sunt săvârșite pe teritoriul a cel puțin două state; sunt săvârșite pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificării, pregătirii, conducerii sau a controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat; sunt săvârșite pe teritoriul unui stat, dar implică o entitate teroristă care desfășoară activități pe teritoriul altui stat; sunt săvârșite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substanțiale pe teritoriul altui stat.
Articolul 32 al legii stabilește că reprezintă acte de terorism infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute in art. 174-176 din Codul penal, vătămarea corporală și vătămarea corporală gravă, prevăzute in art. 181 și 182 din Codul penal, precum și lipsirea de libertate in mod ilegal, prevăzută in art. 189 din Codul penal.
