Dacă ești un tip simțitor și atent cu sexul frumos, dai sigur faliment, cu ocazia sărbătorilor din sezonul competițional de cadouri iarnă-primăvară. Debutul se produce nevinovat, cu Moș Neculai, în pielea căruia trebuie să intri pentru a umple cu daruri ghetuțele așezate, de cu seară, de aleasa inimii tale. Nici bine nu-ți tragi sufletul, că la ușă îți bate, cu pumnul cât lopata, Moș Crăciun, cel darnic foarte, atâta timp cât cheltuiala i-o decontezi tu. După aceste două arderi ale visteriei, luna ianuarie ți-o petreci drămuindu-ți iaurtul zilnic și grahamul, fiindcă asta ar mai lipsi, să cazi și la pat, lucru ce ar însemna o nouă cheltuială, cu doftoriceala, pe care în mod sigur nu ți-o mai permiți.
Când ianuarie e pe ducă și luna februarie își arată colții, Sfântul Valentin se ivește în prag, trăsnind a hormoni ieftini, ca să sune adunarea pentru „Ziua Îndrăgostiților”, sece-i mâna cui a scris-o în calendar. Alți bani, altă distracție; căci mai curând fentezi fiscul, decât pe vampirul ăsta nehalit.
A plecat, trântind ușa, Sfântul Valy, lăsându-te lat pe dușumea? Stai, că asta nu-i totul, prietene masculin, fiindcă vine la rând neaoșul Dragobete, alt obsedat, al cărui libido se cere astâmpărat tot cu daruri scumpe, de la parfumuri „Șanel” în sus. Imediat ce handralăul de Dragobete își ia viteză, se înscrie la cuvânt tradiționalul „1 Martie”, apoi fratele său mai mare, „8 Martie”, ambii puși pe jecmăneală, ca niște birocrați care au două vile în construcție. Iar apoi, se aude de după deal și Iepurașul, care se vestește, țupa-țup, mișcând amenințător din urechi….
Eu cred că și ăsta e un motiv pentru care ne tot scade rata natalității. Fiindcă, după atâta efort colateral, cui îi mai arde de gimnastica aportoare de copii? De aia, în această perioadă, tot mai mulți români aleg să se castreze cu mâna lor.
