Îmi scrii că ai auzit de la femeile bătrâne un „basm” despre cele cinci răni ale lui Iisus, și întrebi cum a luat naștere acest basm.
Vai, fiică, citește Noul Testament! Vai, sârbilor, nu vă faceți de rușine înaintea cerului și pământului prin necunoașterea credinței voastre! Lăsați deoparte toate celelalte învățături și lecturi până ce veți învăța mai întâi ceea ce e mai important și mai mântuitor. Mai întâi vine cunoașterea credinței, și după aceea toate celelalte învățături.
În Anglia toată lumea citește Sfânta Scriptură a lui Dumnezeu. Și oamenii de stat și politicienii și cărturarii și muncitorii obișnuiți își dau osteneala ca întotdeauna să își săreze cuvintele, discursurile, articolele, cărțile prin cuvinte din Sfânta Scriptură, să dea tărie și podoabă cuvintelor omenești prin cuvintele dumnezeiești, cum s-ar împodobi niște coliere de sticlă cu diamante.
Realitatea înfricoșătoare
Iar cele cinci răni ale lui Iisus nu sunt vorbe, ci o realitate înfricoșătoare. Ca atare, ele trebuie cunoscute chiar mai bine decât cuvintele. Două răni în mâini, două răni în picioare, una în coastă. Toate cinci rănile de la cuie negre, ca și de la mai negrul încă păcat omenesc. Străpunse mâinile, cu care binecuvânta. Străpunse picioarele, cu care umbla și călăuzea pe singura cale dreaptă. Străpuns pieptul, ce revărsa din sine focul iubirii cerești în piepturile omenești răcite.
Fiul lui Dumnezeu a îngăduit să I se străpungă cu fier mâinile pentru păcatul multelor mâini – al unei păduri de mâini – care au ucis, au furat, au dat foc, au jefuit, au întins curse, au făcut silnicii; și să I se străpungă picioarele pentru păcatul multor picioare – al unei păduri de picioare – care au umblat spre rău, au rătăcit nevinovăția, au prigonit dreptatea, au pângărit sfințenia, au călcat bunătatea; și să I se străpungă pieptul pentru multele inimi împietrite – un munte de inimi – în care s-a născut toată răutatea și toată lipsa de Dumnezeu, și gândurile hulitoare, și poftele dobitocești, și în care de-a lungul tuturor veacurilor au fost făurite planurile de iad ale fratelui împotriva fratelui, ale vecinului împotriva vecinului, ale oamenilor împotriva lui Dumnezeu.
Cântece duhovnicești
Străpunse au fost mâinile lui Iisus – ca mâinile fiecăruia să se curățească de faptele păcătoase. Străpunse au fost picioarele lui Iisus – ca picioarele fiecăruia să se abată de la căile păcătoase. Străpuns a fost pieptul lui Iisus – ca inima fiecăruia să se curețe de poftele și de gândurile păcătoase.
Când cumplitul Cromwell, dictatorul Angliei, a început să ia mănăstirilor averea și să le închidă, pe pământul Angliei a luat naștere o procesiune zgomotoasă, alcătuită din câteva sute de mii de ființe omenești, ca semn al nemulțumirii poporului. Înainte erau purtate steaguri cu înscrisul: Cele cinci răni ale lui Iisus, și se cântau cântece duhovnicești și se slujeau slujbe Dumnezeiești pe câmpuri.
Cumplitul dictator s-a înspăimântat foarte și s-a temut mai mult de acele steaguri decât de orice altceva, și a murit în silnicia sa.
Cele cinci răni ale lui Iisus să te învețe, fetiță, să-ți pironești cele cinci simțuri de Dumnezeul Cel Viu.
Izvoare ale sângelui
Cele cinci răni ale lui Iisus sunt cele cinci izvoare ale sângelui preacurat prin care a fost spălat neamul omenesc, prin care a fost sfințit pământul. Prin aceste cinci izvoare a curs tot sângele Dreptului, până la ultima picătură. Domnul Cel făcător de minuni, Care a știut a înmulți pâinea și a hrăni cu cinci pâini 5000 de flămânzi, înmulțește neîncetat acest preacurat sânge al Său și prin el hrănește și adapă din mii de altare multe milioane de credincioși. Aceasta este Sfânta Împărtășanie, fiică a Iui Iisus.
În Vinerea Mare lipește-te cu sufletul de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu sub cruce, ca și pe tine să te spele sângele de viață făcător din cele cinci răni ale lui Iisus. Ca sufletele curățite și înviate să poată duminica, dimpreună cu Mironosițele, striga cu veselie: Hristos a înviat!
(Din scrisorile misionare ale Sfântului Nicolae Velimirovici (1880-1956)
Scrisoarea a 29-a – Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. I, Editura Sophia, 2002)