Cu ani în urmă, am urmărit îndeaproape strădaniile Sfântului părinte Ioan Paul al II-lea dedicate unificării celor două mari biserici creștine, cea catolică și cea ortodoxă. Vizita făcută în România de Eminența Sa nu a făcut decât să consolideze această înaltă aspirație. Urmașul acestuia, Sf. Papă Benedict al XVI-lea, continuă cu aceeași ardoare lucrarea înaintașului său între unirea creștinilor sub un singur păstor. Numai astfel va fi înfăptuită dorința celui care a pătimit pentru mântuirea neamului omenesc.
Vorbele frumoase nu sunt suficiente, ele trebuie transformate în fapte. În aceste sens, ca bun creștin, am căutat cu puținele mele puteri, să fac ceea ce am crezut că se cuvine să ajute la edificarea acestei mărețe opere. Am apelat în numeroase rânduri la sprijinul Biserici catolice și ortodoxe ca să-mi faciliteze organizarea unui muzeu religios ecumenic. Intrările au rămas închise tot de atâtea ori până când ciocănitul insistent al dorinței mele a făcut să se deschidă una din ușile împărătești ale Bisericii catolice. Decanul de Bucovina, preot Ștefan Babiaș, m-a autorizat, cu aprobarea Sfinției Sale, episcopul Petru Gherghel, să înființez un asemenea muzeu într-una din bisericile romano-catolice din Bucovina părăsită de enoriașii germani care, în anul 1940, s-au repatriat. În felul acesta căutăm să obținem o dublă reușită. În primul rând, vom repara sfântul lăcaș, care sub vitregiile anotimpurilor, se degradează văzând cu ochii, și, în al doilea rând, vom organiza muzeul.
Locul care ne-a fost hărăzit de Bunul Dumnezeu să punem o cărămidă la temelia ecumenismului, este de o importanță istorică și pitorească fără egal – localitatea Arbore. Aici se află vestita biserică (1503) ctitorită de renumitul hatman al lui Ștefan cel Mare și Sfânt – Luca Arbore. Stilul moldovenesc al arhitecturii, inspiratul galben al picturilor exterioare, ca și frescele interioare, au făcut ca aceasta să fie trecută pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial.
Nu departe de vechiul monument al lui Arbore, se înalță, sfidând parcă așezările scunde din jur, turnul zvelt al bisericii romano-catolice „Nașterea Maicii Domnului” și, în mod cert, al viitorului nostru muzeu ecumenic. Ridicată la începutul secolului al XIX-lea, biserica se evidențiază prin frumosul său altar executat de către cunoscutul sculptor austriac F. Stuflesser. Figura Madonei sculptată și pictată pe lemn din pădurile Tirolului, este de o asemenea perfecțiune încât contemplând-o te întrebi de ce nu o auzi vorbind. Obiectele de cult ecumenic care vor fi expuse aici (cărți religioase vechi din sec XVI-XIX cu alfabet slavon, gotic, latin, elin, ebraic etc., icoane superbe ortodoxe și catolice, sculpturi religioase, obiecte vechi de cult ortodoxe, catolice și mozaice, diferite ceasuri ci gravuri biblice, broderii religioase, ouă roșii pictate, reprezentând scene din viața Mântuitorului, etc.) nu vor fi decât un argument în plus pentru unificarea severității dogmelor.
Călătorul care își poartă pasul pe aceste meleaguri și vizitează ambele lăcașuri nu poate decât să realizeze că, prin voința Celui de Sus, ecumenismul trebuie să devină o necesitate. Viitorul credinței nu poate fi salvat altfel.





