Deputata AUR de Suceava Veronica Grosu i-a solicitat premierului Ilie Bolojan să spună dacă are măsuri concrete pentru reducerea datoriei externe a României. Veronica Grosu a arătat că în perioada ianuarie – iulie 2025, datoria externă totală a crescut cu 15,264 milioane euro, până la 220,157 milioane euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României.
Ea a mai precizat că în perioada ianuarie-iulie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 17,226 milioane euro, comparativ cu 14,691 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2024.
„Datoria publică a României a atins, pentru prima dată, nivelul de 1.000 de miliarde de lei în aprilie 2025, reprezentând 56,6% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit Ministerului Finanțelor. Numai în primele patru luni din an, datoria publică a crescut cu 50 de miliarde de lei. Pentru 2025, deficitul bugetar este estimat la 7% din PIB (aproximativ 135 de miliarde de lei), ceea ce ar putea duce datoria la 1.100 de miliarde de lei (58,1% din PIB) până la finalul anului”, a declarat deputata AUR de Suceava, care a mai precizat că statul trebuie să returneze aceste împrumuturi la timp și să plătească dobânzile aferente, numai acestea fiind de 8 miliarde de euro.
Veronica Grosu a mai spus că România nu a reușit să convingă prin performanța guvernamentală, tradusă în limitarea cheltuielilor din administrație și a pierderilor generate de companiile de stat. „Piața externă te judecă după deficitul bugetar. Or cu un deficit bugetar de aproximativ 10% din PIB nu ești credibil. Te judecă după modalitatea în care gestionezi plățile externe. Te judecă după capacitatea economiei de a genera venituri la bugetul statului, de a exporta și de a genera resurse valutare”, a completat Grosu. Ea a mai adăugat că în afară de inflație, de bugetele de venituri şi cheltuieli împovărate de costurile clientelei politice, deficitul bugetar se confruntă cu o nouă constrângere, iar următorii ani vor fi definitorii. „Este vorba de nivelul datoriei publice şi de costurile bugetului public cu dobânzile. Soluția este să avem costuri mai mici cu funcționarea statului prin eliminarea cheltuielilor cu clientela politică și debranșarea acesteia de la banul public, dar și creșterea investițiilor necesare și utile”, a precizat deputatul AUR.
Ea a mai spus că și creșterea anuală a datoriei publice este direct proporțională cu avansul deficitului bugetar, iar banii împrumutați în fiecare an merg către acoperirea deficitului bugetar care în mare parte finanțează consumul, risipa banului public, pensiile speciale sau finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat. „Ce vină au copiii noștri să fie datori pe viață în numele unui “stat eșuat’’? Pentru ce să plătim «dobândă la dobândă» în numele unor politicieni corupți? Cine răspunde pentru degradarea vieții economice și sociale până la nivelul de astăzi?”, sunt doar câteva întrebări pe care Veronica Grosu i le-a transmis premierului. În final, ea vrea să afle de la Ilie Bolojan dacă are soluții pentru reducerea datoriei externe în special și a datoriei publice în general, dar și dacă are în vedere eliminarea finanțării partidelor parlamentare de la bugetul de stat și eliminarea pensiilor speciale.
