Deosebirile dintre Piți și Puiu

La conferința de presă de alaltăieri, am avut o bucurie nemărginită văzând în locul lui Piți, lasăne, un om normal, cu un pic de umor (ei, nu mult, că generalii au un soi de seriozitate specifică) și care mai și zâmbea. Cu același prilej, am aflat de la reporteri și că selecționații se antrenează cu zâmbetul pe buze, într-o atmosferă destinsă, relaxată. M-am întrebat o dată în plus de ce oare trebuia ca la Națională să fie adus un căcănar crispat, incapabil de dialog, cu grave probșeme de comunicare, pe fondul lipsei, presupun totale, de școală. Să ne înțelegem bine: Puiu Iordănescu nu-i nici el vreun Einstein, dar despre școala pe care a făcut-o am informații direct de la sursă. Vreau să spun că i-a fost coleg de facultate (atenție: la cursuri de zi!) chiar colegul meu de bancă din liceu, în anii ’70. Iordănescu era atunci în plină glorie, campion cu Steaua și titular indiscutabil la Națională. Dar venea la facultate în fiecare zi în care programul de pregătire îi permitea, asta însemnând cam 4 zile din 6 (că pe atunci se făceau cursuri și sâmbăta) în fiecare săptămână, iar examenele le dădea „pe bune”, cot la cot cu colegii. Hai să lăsăm școala lui Puiu și să aterizăm în 2014, an în care până și Pițurcă își amintise că prin România zburdă, pe la vreo 34 de ani, un fotbalist excepțional, cu tehnică și viziune în joc, unul cum Naționala n-am mai avut după retragerea lui Hagi. În momentul în care a preluat Naționala, adică un lot de muncitori plus artistul Sânmărtean, Puiu Iordănescu a constatat că are insomnii. Motivul? Cum să-l bage în teren pe Sânmărtean. Și unde. Astfel încât Naționala să profite cât mai mult, iar acesta să ne bucure pe noi toți. Tot din cauza lui Sânmărtean avea și Pițurcă insomnii. El nu știa însă ce motive / pretexte / justificări să mai găsească pentru a nu-l introduce pe Sânmărtean. E o deosebire, nu?