Nivelul ridicat al deficitului bugetar și volatilitatea cursului de schimb îndepărtează România de obiectivul care vizează adoptarea euro în 2014, însă analiștii nu anticipează încă derapaje importante de la acest termen. „Ne menținem estimarea privind adoptarea euro în 2015, în condițiile intrării în ERM în 2012. România s-a depărtat însă de la procesul de convergență, comparativ cu luna august a anului trecut, când am formulat estimarea privind intrarea în zona euro în 2015, având în vedere că deficitul fiscal s-a adâncit probabil la circa 5% din PIB în 2008, peste pragul de referință de 3%, iar leul a devenit mai instabil. Stabilitatea monedei naționale, a prețurilor și criteriul privind dobânzile ar putea fi principalele bariere în calea adoptării euro de către România, în pofida derapajului fiscal din 2008. Dar 2015 este un termen destul de depărtat pentru a fi plauzibil, în cazul în care angajementele oficiale sunt destul de puternice”, a declarat agenției MEDIAFAX Andrew Colquhoun, director în Fitch Ratings.
Adoptarea euro în 2015 este avută în vedere și de Michael Loufir, șeful departamentului de cercetare a piețelor emergente din National Bank of Greece, acesta notând că și deficitul bugetar ar putea fi un factor de întârzirere a adoptării euro.
„Deficitul fiscal s-a plasat sub pragul de la Maastricht, de 3% din PIB, de la începutul acestei decade până în 2007. A depășit însă acest nivel în 2008, în condițiile alegerilor generale din luna noiembrie a anului trecut”, a spus Loufir.
Obiectivul adoptării euro în 2014 ar putea fi totuși îndeplinit, în opinia lui Kenneth Orchard, vicepreședinte al Moody’s Investors Service. Acesta avertizează însă că, având în vedere volatilitatea piețelor, și schimbările care au loc în prezent în economie, acest termen ar putea fi ratat.
Pentru ca un stat să poate adera la zona euro trebuie să îndeplinească o serie de condiții legate de inflație, deficitul bugetar, datoria publică, cursul de schimb și dobânzi, care trebuie aliniate zonei euro.
Astfel, inflația nu trebuie depăși cu mai mult de 1,5 puncte procentuale nivelul mediu al inflației din cele mai performante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maxim 3% din Produsul Intern Brut.
De asemenea, datoria publică se poate plasa la cel mult 60% din PIB, iar în perioada de doi ani în mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II) cursul trebuie să se mențină într-o marjă de 15% față de o paritate stabilită în raport cu euro.
O condiție a tranziției la moneda euro este menținerea monedei naționale în ERM II pentru o perioadă de doi ani. Astfel, România ar trebui să intre în ERM II în anul 2012.
Pe lângă îndeplinirea criteriilor formulate în Tratatul de la Maastricht, România ar trebui să întreprindă măsuri pentru sporirea competitivității sectorului privat.
„Deși criteriile pentru adoptarea euro țin de macroeconomie, în realitate o țară ar putea să dorească să-și ajusteze structura microeconomică, pentru a fi competitivă după aderarea la zona euro. Eurocrații ar putea avea în vedere această problemă a competitivității și ar putea deveni foarte stricți în evaluarea legată de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht de către România, în special cel fiscal, care lasă loc de interpretare”, a afirmat Gikas Hardouvelis, economist șef al grupului Eurobank EFG.
Acesta este de părere că obiectivul 2014 poate fi atins, dar va fi nevoie de o disciplină fiscală imensă, într-o perioadă de diminuare a creșterii economiei mondiale, precum și de stabilizarea cursului de schimb până în 2012.
„Disciplina fiscală este unul dintre criteriile pentru adoptarea monedei europene. Consolidarea fiscală presupune sacrificarea creșterii economice și poate cauza majorarea ratei șomajului. De aceea, este un criteriu foarte greu de îndeplinit, din punct de vedere politic”, a spus Hardouvelis.
Referindu-se la criteriul ratei de schimb, economistul Eurobank consideră că este posibilă stabilizarea acestuia, presupunând că inflația se reduce rapid, iar criza financiară internațională se va finaliza curând, astfel că sentimentul global negativ asupra țărilor emergente va dispărea.
