Declanșarea anticipatelor – procedură complicată

Declanșarea alegerilor anticipate se poate face, conform Constituției, printr-o procedură complicată, care presupune demisia actualului prim-ministru și ca Parlamentul să nu acorde de două ori votul de încredere pentru formarea unui nou Guvern.
Primul pas pentru declanșarea alegerilor anticipate ar fi ca premierul Călin Popescu Tăriceanu să-și înainteze demisia președintelui Traian Băsescu. Aceasta ar fi varianta cea mai simplă pentru a demara procedura. O altă variantă este ca Parlamentul să-și retragă votul de încredere acordat actualului Executiv, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.
Conform articolului 110 din Constituție, „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, ori este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile”.
Articolul 106 prevede că „funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege”.
Pentru a se ajunge la retragerea încrederii acordate Guvernului, este necesară depunerea unei moțiuni de cenzură.
Conform articolului 113 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului la data depunerii, se dezbate după trei zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.
Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea, prevede același articol.
Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Executiv, prevede articolul 110 alin.4 din legea fundamentală.
După demisia primului-ministru și, implicit, a întregului Cabinet, șeful statului trebuie, conform articolului 103 alin.1 din Constituție, să desemneze un nou premier care să formeze Guvernul, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
„Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”, prevede articolul 103 alin.2 din legea fundamentală.
Conform aceluiași articol, programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Președintele Traian Băsescu îl poate desemna tot pe Călin Popescu Tăriceanu să formeze noul Guvern sau o altă persoană.
Însă, pentru a se ajunge la anticipate, adică la dizolvarea Parlamentului de către președintele Băsescu, este necesar ca Parlamentul să fi respins două solicitări de învestitură a Guvernului.
Articolul 89 alin.1 din Constituție stipulează că, „după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
Potrivit aceluiași articol, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an, dar nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui țării și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Respingerea solicitărilor de învestitură a unui nou Guvern se face prin votul majorității deputaților și senatorilor.